Ioan 12, 1-18

 

¹ Deci cu șase zile înainte de Paști^a, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, cel pe care-l înviase din morți. ² Și I-au făcut acolo cină; și Marta slujea. Și Lazăr era unul dintre cei ce ședeau la masă cu El. ³ Atunci Maria, luând o litră^b cu mir de nard curat, de mult preț, a uns picioarele lui Iisus și le-a șters cu părul capului ei; iar casa s'a umplut de mireasma mirului. ⁴ Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Săi - cel care avea să-L vândă -, a zis: ⁵ „De ce nu s'a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari^c și să-i fi dat săracilor?“ ⁶ Iar el a zis aceasta nu pentru că îi era lui grijă de săraci, ci pentru că era fur și, având punga^d, vămuia ce se punea într'însa. ⁷ A zis deci Iisus: „Las-o, că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat; ⁸ că pe săraci îi aveți pururea cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți pururea“. ⁹ Atunci mulțime mare de Iudei a aflat că El este acolo și au venit nu numai pentru Iisus, ci să-l vadă și pe Lazăr pe care El îl înviase din morți. ¹⁰ Iar arhiereii au pus la cale ca și pe Lazăr să-l omoare, ¹¹ căci din pricina lui mulți dintre Iudei mergeau și credeau în Iisus. ¹² A doua zi, marea mulțime care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, ¹³ au luat ramuri de finic și au ieșit în întâmpinarea Lui și strigau: „Osana!, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!“ și: „Împăratul lui Israel!“ ¹⁴ Și Iisus, găsind un asin tânăr, a șezut pe el, precum este scris: ¹⁵ Nu te teme, fiica Sionului! Iată, Împăratul tău vine șezând pe mânzul asinei. ¹⁶ Pe acestea ucenicii Săi nu le-au înțeles de la'nceput; dar când S'a preamărit Iisus, atunci și-au adus ei aminte că acestea pentru El erau scrise și că pe acestea le-au făcut ei pentru El^e. ¹⁷ Drept aceea, mulțimea care era cu El când l-a strigat pe Lazăr din mormânt și l-a înviat din morți dădea mărturie; ¹⁸ de aceea L-a și întâmpinat mulțimea, pentru că auzise că El a făcut această minune.