Pomenirea Sfintei Mucenițe Iuliana [de la Nicomidia] și a celor șase sute treizeci de Mucenici împreună cu dânsa


 


Această slăvită fecioară și muceniță s-a născut la Nicomidia din părinți păgâni. Auzind propovăduirea Sfintei Evanghelii, ea s-a întors către Hristos cu toată inima ei și a început a viețui păzind cu strictețe poruncile Domnului.
Ea era însă logodită cu senatorul Eleusie. Ca să se poată elibera de el, ea i-a zis lui Eleusie că nu se va căsători cu el dacă nu va ajunge eparhul Nicomidiei. Ea i-a zis aceasta gândind că Eleusie nu va reuși niciodată să obțină o demnitate atât de înaltă și astfel se va elibera de logodnă cu el. Dar Eleusie, prin lingușiri și mită a obținut această înaltă numire și a ajuns eparhul Nicomidiei.
Iuliana i-a descoperit atunci că este creștină și că nu se poate căsători cu el dacă nu îmbrăzișează și el credința creștină: „La ce ne-ar folosi nouă să fim uniți doar cu trupul, iar cu inimile să fim departe unul de celălalt?"
Umilit, Eleusie a pârât-o pe Iuliana tatălui ei. Tatăl înfuriat până la demență a disprețuit-o, a bătut-o și a dat-o pe mâna eparhului spre a fi torturată bestial. Eparhul a poruncit să fie biciuită sălbatic, apoi aruncată în temniță, acoperită de răni și plină de sânge. Dar Domnul Hristos a vindecat-o pe ea în închisoare și Iuliana a stat din nou înaintea eparhului, complet sănătoasă. El atunci a aruncat-o într-un cuptor de foc care nu a ars-o.
Văzând minunea, mulți au crezut în Hristos Dumnezeu. Cinci sute de bărbați și o sută și treizeci de femei s-au convertit atunci la Sfânta credință. Eparhul i-a osândit pe toți la moarte prin tăierea capului. Sufletele lor s-au strămutat atunci la Împărăția Cerurilor. Apoi răul judecător a osândit-o și pe Iuliana la tăierea capului. Cu duh de bucurie, fericita Iuliana a mers la eșafod și îngenunchind, s-a rugat lui Dumnezeu, apoi și-a pus pe butuc sfântul ei cap.
Sfânta Muceniță Iuliana a luat mucenicia la anul 304 și s-a strămutat la locașurile cele cerești gătite ei de Domnul.
Pedeapsa Lui a căzut năprasnic și curând asupra torționarului Eleusie: pe când plutea pe mare, corabia lui s-a sfărâmat, iar el a căzut în apă. Dar Eleusie nu s-a înecat ci, înotând la țărm, a ajuns la o insulă, unde l-au sfâșiat câinii și l-au mâncat de viu.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta