Candidații din amurgul verii și făclia Maicii Domnului


 



​Într-un sat de la poalele muntelui, trăia un bătrân tâmplar pe nume Grigorie. Cu doar câteva zile înainte de începutul lunii august, gospodarii din sat se plângeau amarnic de căldura zădufitoare și de oboseala adunată de peste vară.

​— Cum să mai postim acum, părinte Grigorie? se tânguia un vecin. Trupul ne este sleit de puteri, munca câmpului ne apasă, iar postul pare o povară mult prea grea pentru aceste zile fierbinți.

​Bătrânul tâmplar zâmbi blând, luă din atelierul său un felinar vechi de sticlă, plin de praf, și o lumânare mică. Îl chemă pe om la umbra nucului și aprinse lumânarea în interiorul felinarului prăfuit. Lumina abia dacă se zărea prin sticla afumată.

​— Vezi tu, vecine? spuse bătrânul. Lumina este înăuntru, dar praful și funinginea nu o lasă să lumineze calea. Postul Maicii Domnului nu vine să ne împovăreze trupul, ci să ne șteargă sticla sufletului. El este o oază de răcoare în mijlocul zădufului verii. Când ne înfrânăm puțin trupul și ne plecăm genunchii la Paraclisul Maicii Domnului, curățăm funinginea păcatelor și a grijilor lumești. Iar Maica Domnului, ca o mamă milostivă, nu ne cere imposibilul, ci ne acoperă cu sfântul ei acoperământ și ne dă putere.

​Omul privi la felinar și apoi la chipul senin al bătrânului, înțelegând că postul nu este o pedeapsă, ci o mângâiere și o primăvară a sufletului dăruită credincioșilor în mijlocul verii.

Morala:

Postul Adormirii Maicii Domnului nu este o povară, ci un popas duhovnicesc de răcoare și curățire. Prin puțină înfrânare și stăruință în rugăciune, curățăm din suflet praful grijilor lumești, lăsând lumina Harului să strălucească sub ocrotirea și mijlocirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina