Cuviosul Mărturisitor Sofian de la Antim: Un far de lumină în întunericul comunismului

---

 

Sfântul Cuvios Sofian de la Antim** (numele de botez Serghie Brașoveanu) este o figură proeminentă a monahismului românesc din secolul al XX-lea, un duhovnic cu o viață pilduitoare, care a trecut prin temnițele comuniste și a lăsat în urmă o moștenire spirituală de o valoare inestimabilă.

---

### Viața și chemarea la monahism

Născut în anul 1912 în localitatea Brașov, părintele Sofian a simțit de mic o chemare puternică spre viața duhovnicească. La 15 ani, a intrat în mănăstire și, după absolvirea Academiei de Artă, s-a dedicat cu totul slujirii lui Dumnezeu. Părintele Sofian a fost o persoană cu o inteligență remarcabilă și un talent artistic deosebit, dar care a ales să-și pună toate darurile în slujba Bisericii.

În anul 1940, a intrat în obștea Mănăstirii Antim din București, unde a devenit un duhovnic apreciat și un pictor de icoane iscusit. Aici, el a restaurat biserica și a pictat mai multe icoane, care și astăzi sunt o dovadă a talentului său.

---

### Mărturisitorul din închisorile comuniste

Perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial a fost una de grea încercare pentru Biserica Ortodoxă Română. Instaurarea regimului comunist a adus prigoana, închisoarea și moartea pentru mulți preoți și monahi.

Părintele Sofian a fost arestat în 1958, în timpul Valului de arestări care a vizat elitele intelectuale și clericale ale României. A fost condamnat la 10 ani de închisoare, dar a stat doar 6 ani, fiind eliberat în 1964.

În închisoare, a îndurat frigul, foametea, tortura și umilința, dar nu s-a lepădat de Hristos. Dimpotrivă, a continuat să-și spovedească semenii și să-i îndemne la rugăciune. El a fost un sprijin duhovnicesc pentru mulți deținuți, care l-au numit "duhovnicul închisorii".

---

### Moștenirea spirituală a părintelui Sofian

După eliberarea din închisoare, părintele Sofian s-a întors la Mănăstirea Antim, unde a continuat să slujească și să-i spovedească pe credincioși. S-a stins din viață în 2002, lăsând în urmă o moștenire spirituală de o valoare inestimabilă.

* **Smerenia și iubirea:** Părintele Sofian a fost un om cu o mare smerenie, care nu a căutat niciodată lauda și faima. El a iubit pe toți oamenii, indiferent de rang sau de starea socială.

* **Rugăciunea neîncetată:** Părintele Sofian a trăit o viață de rugăciune, iar rugăciunile sale au fost o sursă de lumină și de har pentru toți cei care l-au cunoscut.

* **Arta și credința:** Părintele Sofian a arătat că arta poate fi un instrument de slujire a lui Dumnezeu. El a folosit talentul său pentru a crea icoane care sunt o mărturie a frumuseții credinței.

În 2023, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea sa, recunoscând sfințenia vieții sale și jertfa sa pentru Hristos. Sfântul Cuvios Sofian de la Antim este un model de credință, de curaj și de iubire, un far de lumină pentru toți creștinii.