Pilda Moșilor de Iarnă: O călătorie spre veșnicie

 

Într-un sat pitoresc, înconjurat de munți și păduri dese, trăiau doi frați, Ion și Gheorghe. Ion era un om bogat, cu multe pământuri și animale, în timp ce Gheorghe era un țăran modest, care trăia din munca propriilor sale mâini.

În fiecare an, în Sâmbăta Moșilor de Iarnă, Ion organiza o masă mare pentru toți sătenii, pomenindu-i pe cei adormiți din familia sa. Gheorghe, deși nu avea prea multe resurse, pregătea și el o masă mică, dar din inimă, pentru câțiva vecini și prieteni.

Într-o iarnă geroasă, un călător străin a ajuns în sat, în ziua de Moși de Iarnă. Era un om bătrân, cu barba albă și cu ochii blânzi, dar îmbrăcat modest și cu un toiag în mână.

Bătrânul a mers la casa lui Ion, unde se desfășura o petrecere mare, cu muzică și mâncăruri alese. Ion l-a primit cu amabilitate, dar l-a așezat la o masă separată, unde erau doar câțiva oameni săraci.

Apoi, bătrânul a mers la casa lui Gheorghe, unde era o atmosferă caldă și primitoare, deși masa era modestă. Gheorghe l-a primit cu bucurie și l-a așezat la masă alături de ceilalți invitați.

După ce au mâncat, bătrânul le-a spus celor doi frați: "Vă mulțumesc pentru ospitalitate. Am văzut că amândoi cinstiți memoria celor adormiți, dar într-un mod diferit."

Ion a răspuns: "Eu am organizat o masă mare, așa cum se obișnuiește la noi. Am vrut să arăt că nu i-am uitat pe cei dragi ai mei."

Gheorghe a spus: "Eu am pregătit o masă mică, dar din inimă. Am vrut să împărtășesc cu alții bucuria pomenirii celor adormiți."

Bătrânul le-a spus: "Amândoi ați făcut bine, dar important este gândul cu care ați făcut-o. Ion, tu ai făcut-o din mândrie, ca să arăți cât de bogat ești. Gheorghe, tu ai făcut-o din dragoste, ca să te împărtășești cu alții din bucuria ta."

Atunci, Ion s-a rușinat și a înțeles că nu trebuie să se mândrească cu bogăția sa, ci să o folosească pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoie.

Gheorghe a continuat să-i pomenească pe cei adormiți cu dragoste și umilință, împărtășind cu alții bucuria credinței sale.

**Învățăminte din pildă:**

*   **Pomenirea celor adormiți este un act de iubire și de comuniune.**

*   **Nu trebuie să ne mândrim cu bogăția noastră, ci să o folosim pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoie.**

*   **Important este gândul cu care facem un lucru, nu neapărat amploarea lui.**

*   **Să ne aducem aminte de moarte și de Judecata de Apoi, pentru a ne îndrepta viața.**

Moșii de iarnă sunt un moment de reflecție și de recunoștință pentru darul vieții și al credinței. Să-i pomenim pe cei adormiți cu dragoste și să ne pregătim pentru întâlnirea cu Dumnezeu, prin fapte bune și prin credință neclintită.