REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  ​ Autor, teolog și jurnalist: Daniel Caranda ​Se povestește că în vechea Moscovă a veacului al XV-lea trăia un negustor bogat, pe nume Tiutreum. Avea tot ce-și putea dori un om din punct de vedere pământesc: hambare pline, vaze din argint și o casă mare, mândră, în care primea adesea oaspeți de seamă. Cu toate acestea, dincolo de zidurile groase și de avuțiile adunate, în sufletul lui Tiutreum stăpânea o neliniște. Simțea că toată slava lumii acesteia este trecătoare și că aurul nu poate umple golul lăsat de lipsa unei trăiri duhovnicești mai înalte. ​În acele vremuri, Mitropolitul Pimen adusese din mărețul Constantinopol o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, de tip Hodighitria (Călăuzitoarea). Icoana fusese așezată cu mare cinste în altarul catedralei ierarhilor, iar credincioșii de pretutindeni alergau la ea ca la un izvor de tămăduire. ​Negustorul Tiutreum, auzind de nenumăratele minuni, a fost cuprins de o dorință arzătoare, născută dintr-o credință curată și n...

     Doamne Iisuse Hristoase, Judecatorul meu Preadrept! Cunosc ca pacatele mele sunt fara de numar. De aceea Te rog in aceasta zi, in care de Iosif și de Nicodim pus fiind in Mormant, Te-ai pogorat in iad cu Sfantul și Indumnezeitul Tau suflet și de acolo ai departat intunericul cu lumina Dumnezeirii Tale și ai adus bucurie nespus de mare stramosilor nostri, caci i-ai mantuit de sclavia cea cumplita și i-ai suit in rai. Ingroapa pacatele mele și cugetele mele cele rele și viclene, ca sa piara din mintea mea și sa nu se mai lupte cu sufletul meu. Lumineaza intunecatul iad al inimii mele, alunga intunericul pacatelor mele, și suie mintea mea la cer, ca sa ma bucur de Fata Ta. Asa Doamne, primeste umilita mea rugaciune ca o tamaie mirositoare, pentru rugaciunile iubitei Tale Maici, care Te-a vazut pe Cruce pironit intre doi talhari, și de durerile Tale cumplite i s-a ranit inima; care impreuna cu ucenicii și cu mironositele Te-au pus in mormant, care a treia zi Te-au vazut ...

  Prochimen, al Tuturor Sfinților, glasul al 7-lea (Psalmul 31, 12) B ucurați-vă în Domnul și vă veseliți, drepților. Stih: Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele. Alt prochimen, pentru cei morți, glasul al 6-lea (Psalmul 24, 14) S ufletul lor întru bunătăți se vor sălășlui și seminția lui va moșteni pământul. Stih: Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu. 7 tuturor celor ce sunteți în Roma, iubiți ai lui Dumnezeu, sfinți prin chemare h : Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Iisus Hristos! i 8 Mai întâi, prin Iisus Hristos Îi mulțumesc Dumnezeului meu pentru voi toți; căci credința voastră se vestește j în toată lumea; 9 martor îmi este Dumnezeu, Căruia cu duhul meu k Îi slujesc întru Evanghelia Fiului Său, că ne'ncetat fac pomenire despre voi, 10 pururea cerând în rugăciunile mele ca odată și-odată, prin voia Lui, să am un prilej bun de a veni la voi. 11 Că doresc mult să vă văd, ca să vă împărtășesc...

  42 Celui care cere de la tine, dă-i; și celui ce vrea să se împrumute de la tine, nu-i întoarce spatele. 43 Ați auzit că s'a spus: Să-l iubești pe aproapele tău și să-l urăști pe vrăjmașul tău; 44 dar Eu vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc, 45 ca să fiți fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și face să plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46 Că dacă-i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veți avea? Oare vameșii k nu fac și ei la fel? 47 Și dacă-i îmbrățișați doar pe frații voștri, ce faceți mai mult? Oare păgânii nu fac și ei tot așa? 48 Drept aceea, fiți voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este!

  ​ Autor, teolog și jurnalist: Daniel Caranda ​Mărturisirea adevărului evanghelic și apărarea sfintelor icoane au lăsat în panteonul Ortodoxiei chipuri de o luminozitate rară. Printre acești mari apărători ai dreptei credințe se numără și Cuviosul Părintele nostru Ilarion cel nou, a cărui viață de asceză și statornicie în fața prigoanei rămâne o pildă vie pentru rubricile noastre duhovnicești. ​Ilarion a fost starețul Mânăstirii Dalmaților din Constantinopol. El a fost ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul și următorul vieții Sfântului Ilarion cel mare, al cărui nume cu cinste l-a purtat. Prin această nobilă succesiune spirituală, cuviosul a unit asceza profundă a pustiei cu responsabilitatea conducerii unei mari comunități monahale în însăși inima imperiului. ​Ilarion era puternic în rugăciune, neînfricat și stăruitor în nevoințe de tot felul. El a fost chinuit mult pentru cinstirea sfintelor icoane de către răii împărați iconoclaști, între care Leon, armeanul. Însă dreptat...

Glasul al IV-lea.  (Se cântă din Joia Înălțării până în sâmbăta Odovaniei Cincizecimii)    Cântarea I:  Cu dumnezeiescul nor acoperit fiind gângavul, a cuvântat despre Legea cea scrisă de Dumnezeu; că scuturând tina de pe ochii minții, vede pe Cel ce este și se luminează în cunoașterea Duhului, lăudând cu dumnezeiești cântări.  Cântarea a III-lea:  Rupt-a legăturile pântecelui celui sterp, și ocara cea greu de răbdat a celei bineroditoare, numai rugăciunea prorociței Ana, de demult, a celei purtătoare de duh umilit, către Cel Atotputernic și Dumnezeul cunoștințelor.  Cântarea a IV-lea:  Împărate al împăraților, Unule dintru Unul singur, Cuvinte, Cel ce ai ieșit din Tatăl cel nepricinuit, pe Duhul Tău cel adevărat, Cel întocmai puternic, Făcător de bine, L-ai trimis Apostolilor celor ce cântă: Slavă puterii Tale, Doamne.  Cântarea a V-lea:  O, fii cu chipuri luminate ai Bisericii! Primiți curățire izbăvitoare de păcate, roua Duhului cea d...

  ​ Autor, teolog și jurnalist: Daniel Caranda ​În ritmul liturgic al Bisericii Ortodoxe, fiecare mare praznic împărătesc se prelungește în timp prin zilele de înainte-prăznuire și după-prăznuire, culminând cu odovania – momentul solemn al încheierii sărbătorii. Sâmbătă, în ajunul Duminicii Tuturor Sfinților, prăznuim odovania Cincizecimii sau a Pogorârii Duhului Sfânt. Dacă la rusalii am retrăit momentul istoric și mistic în care Tezaurul bunătăților S-a coborât în chip de limbi de foc peste Sfinții Apostoli, odovania ne cheamă la o profundă reflecție editorială și duhovnicească: ce facem cu darul primit? Cum păstrăm focul Duhului aprins în candela sufletelor noastre? ​Odovania nu reprezintă o simplă „plecare” sau o uitare a sărbătorii, ci o internalizare a ei. Prin rugăciunile speciale și prin repetarea imnelor liturgice ale Rusaliilor pentru ultima dată în acest an, Biserica ne amintește că mângâietorul nu a venit doar ca un oaspete trecător. El a coborât pentru a rămâne veș...

​ Autor, teolog și jurnalist: Daniel Caranda ​Privirea istoriei sacre ne poartă adeseori pe urmele unor odoare de mare preț, martore tăcute ale credinței multiseculare. Printre acestea, Icoana Maicii Domnului supranumită „a lui Pimen” rămâne o mărturie vie a legăturilor duhovnicești și culturale dintre marile centre ale Ortodoxiei, purtând în fibra ei taina minunilor și amprenta unor vremuri de profundă trăire spirituală. ​Prima mențiune documentară certă a Icoanei lui Pimen datează din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, însă rădăcinile sale istorice coboară mult mai adânc în veacuri. În paginile celebrei cărți „Treptele Genealogiei Regale”, cronicarii vremii au lăsat o scurtă notă ce acoperă anii 1404-1407, consemnând un eveniment de o intensitate duhovnicească aparte: „O minune s-a întâmplat la Moscova în casa familiei Tiutreum, unde mir a curs din icoanele Maicii Domnului și ale Sfântului Nicolae Făcătorul de Minuni.” ​Această mențiune istorică fundamentală este completată ...

  ​ Autor, teolog și jurnalist: Daniel Caranda ​Privirea istoriei sacre ne poartă adeseori pe urmele unor odoare de mare preț, martore tăcute ale credinței multiseculare. Printre acestea, Icoana Maicii Domnului supranumită „a lui Pimen” rămâne o mărturie vie a legăturilor duhovnicești și culturale dintre marile centre ale Ortodoxiei, purtând în fibra ei taina minunilor și amprenta unor vremuri de profundă trăire spirituală. ​Aceasta este o traducere realizată cu ajutorul inteligenței artificiale din versiunea în engleză, un efort de a readuce în atenția publicului românesc file de cronologie sacră mai puțin explorate în spațiul contemporan. Prima mențiune documentară certă a Icoanei lui Pimen datează din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, însă rădăcinile sale istorice coboară mult mai adânc în veacuri. În paginile celebrei cărți „Treptele Genealogiei Regale”, cronicarii vremii au lăsat o scurtă notă ce acoperă anii 1404-1407, consemnând un eveniment de o intensitate duhovni...

 

  ​Se povestește că un pelerin împovărat de multe griji și frământări lumești a urcat în inima iernii pe Muntele Giumalău, căutând bordeiul tăinuit al Schimonahiei Elisabeta, pustnica despre care auzise că dobândise darul rugăciunii curate. ​Găsind-o la chiliuța ei sărmană, omul a început să își verse de îndată necazurile, plângându-se de nedreptățile oamenilor, de zgomotul lumii și de neputința de a-și găsi liniștea în mijlocul cetății. Cuvioasa l-a ascultat în tăcere, cu privirea blândă ațintită spre pământ, iar când pelerinul s-a oprit din vorbit, ea i-a întins o cană cu apă proaspătă de izvor, adusă de sub gheața muntelui. ​„Bea, frate, și privește în cană. Ce vezi?”, l-a întrebat cuvioasa cu glas domol. „Nu văd nimic limpede, maică, pentru că apa se mișcă și e tulbure de la mersul meu”, a răspuns pelerinul. ​Sfânta a zâmbit cu smerenie și i-a spus: „Așteaptă puțin, până se liniștește.” ​După câteva clipe de tăcere adâncă, apa s-a potolit, devenind curată ca oglinda. „A...

   Doamne Iisuse Hristoase Mântuitorul cel dulce al sufletului meu în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe. Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţă şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o,Doamne că de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta. Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neinsuflelite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos...

  33 Ați auzit că s'a spus celor de demult: Să nu juri strâmb, ci jurămintele tale să le ții înaintea Domnului. 34 Eu însă vă spun: Să nu te juri nicicum: nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu; 35 nici pe pământ, fiindcă este așternut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetate a Marelui Împărat; 36 nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă tu nu poți să faci un singur fir de păr, alb sau negru. 37 Ci cuvântul vostru să fie: Da, da; Nu, nu i ; iar ce este mai mult decât atâta, de la Cel-Rău este. 38 Ați auzit că s'a spus: Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte; 39 Eu însă vă spun: Nu stați împotriva celui rău j ; iar celui ce te lovește peste obrazul drept, întoarce-i-l și pe celălalt. 40 Celui ce vrea să se judece cu tine și să-ți ia haina, lasă-i lui și cămașa. 41 Iar de te va sili cineva să mergi o milă, mergi cu el două.

  Prochimen, glasul al 7-lea (Psalmul 98, 5) Î nălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este. Stih: Domnul împărățește: să se mânie popoarele. Șade pe heruvimi: să se cutremure pământul. 14 Căci când păgânii, care nu au lege, din fire fac cele ale legii, ei fără să aibă lege își sunt loruși lege; 15 ei arată fapta legii scrisă în inimile lor prin mărturia conștiinței și prin judecățile lor, care îi învinovățesc sau chiar îi apără b 16 în ziua când, potrivit Evangheliei mele c , Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, cele ascunse ale oamenilor. 17 Dar dacă tu te numești iudeu și te reazemi pe lege și te lauzi cu Dumnezeu 18 și-I cunoști voia și, învățat fiind de lege, știi să deslușești deosebirile d , 19 dacă tu te crezi pe tine călăuză orbilor, lumină celor ce sunt în întuneric, 20 povățuitor celor fără minte, învățător celor nevârstnici, ca unul care ai în lege dreptarul cunoștinței și al adevărului, 21 așadar tu, cel car...

  Î n adâncul pustiiului urmând cuvioșilor, ai viețuit cu asprime, dobândind harul Duhului, și suflete la pocăință ai trezit, pe mulți întru necazuri mângâind, iar monahilor îndrumătoare te-ai arătat; de aceea cântăm, Sfântă Elisabeta: Slavă Celui ce ți-a dat ție putere! Slavă Celui ce te-a încununat! Slavă Celui ce lucrează prin tine tămăduiri tuturor!

  ​Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970–2014) a fost o mare pustnică și nevoitoare, cunoscută pentru viața sa de rugăciune și pentru darurile duhovnicești primite de la Dumnezeu, fiind considerată făcătoare de minuni. ​Născută pe 7 mai 1970, în comuna Moldova Sulița, județul Suceava, purta în viața civilă numele Rodica Lazăr. La vârsta de doar 15 ani, în anul 1985, a intrat în obștea Mănăstirii Pasărea, de lângă București. După three ani de viețuire monahală, IN 1988, a fost tunsă în monahism, primind numele Teodora. ​În anul 2003, simțind chemarea unei vieți mai retrase, s-a retras în singurătate pe Muntele Giumalău, unde a trăit ca pustnică, în aspră nevoință, rugăciune și meditație. În 2007 a primit schima cea mare, luând numele Elisabeta. ​Pe 6 iunie 2014, schimonahia Elisabeta, cunoscută anterior ca monahia Teodora, a trecut la Domnul, rămânând în amintirea celor care au cunoscut-o drept o nevoitoare smerită și luminată, pustnică a Muntelui Giumalău. ...

  ​Numele acestei icoane a Maicii Domnului provine de la Marele Cneaz al Kievului, Igor Olegovici, mult-pătimitorul, care a fost martirizat în fața icoanei pe 19 septembrie 1147. Cneazul Igor Olegovici a fost una dintre victimele luptei pentru tron din Rusia. El a fost întemnițat de Marele Cneaz Iziaslav II Mstislavici în Mănăstirea Pereiaslavl - a Sfântului Ioan. ​Departe de idolii acestei lumi, și grav bolnav, el a început să se pocăiască de păcatele sale și a cerut permisiunea de a fi tuns în monahism. Pe 5 ianuarie 1147 a fost tuns în monahism de către Episcopul Eftimie de Pereiaslavl, primind numele Gabriel. La scurt timp după tunderea în monahism el s-a însănătoșit și s-a transferat la Mănăstirea Theodorov din Kiev, unde a devenit schimonah. Departe de jocurile politice, Igor s-a dedicat în întregime nevoințelor monahale. ​Cu toate acestea, noii conducători de la Kiev se gândeau la uciderea călugărului, de teama ca să nu revendice Cnezatul. În ziua de 19 septembrie 1147, M...

 

  ​Se spune că, în vremuri de prigoană, cei patru sfinți mucenici au coborât în adâncul întunericului pentru a-și păstra credința nestinsă. Cu inimile pline de dragoste pentru Hristos, ei nu s-au lăsat înfrânți de amenințări și au devenit adevărate faruri călăuzitoare pentru cei din jur.

    Numii și pe  7 de  Doamne, primește rugăciunea mea din această zi de joi. Luminează-mi mintea, întărește-mi sufletul și mă păzește de tot răul. Ajută-mă să fiu bun și de folos tuturor. Amin.”,f

  ​ Descriere: Istoria criptei martirice descoperite miraculos la Niculițel în 1971. Aflați viața sfinților ostași Zotic, Atal, Camasie și Filip, martirizați în Dobrogea. Citește continuarea în revista viața spirituală pe noul nostru canal oficial de Messenger „Veniți Creștini la Liturghie”: https://www.messenger.com/channel/revistaviataspirituala

  S finților Mucenici Epictet și Astion, căutați acum spre noi, cei care cu umilință cădem înaintea sfintei voastre icoane și cinstim sfintele voastre moaște, și ca unii care v-ați învrednicit de mare cinste înaintea Atotputernicului Dumnezeu rugați-vă Acestuia să ne izbăvească de toate necazurile și primejdiile și să dea iertare de păcate sufletelor noastre. Și ca cei care sunteți podoaba și ocrotitorii ținutului Dobrogei, împreună cu sfinții Martiri Zotic, Atal, Camasie și Filip, purtați de grijă mulțimii credincioșilor care vă aduc vouă cinstire. Primiți acum prinosul nostru de dragoste, laudă și mulțumire către Milostivul Dumnezeu și prin darul Celui Atotputernic vindecați bolile noastre sufletești și trupești, după cum ați vindecat și copila acelui mare dregător. Și precum în timpul vieții voastre mulțime de oameni ați vindecat, asemenea vindecați și sufletele noastre cele asuprite de patimi și dureri. Și după cum prin viață curată, credință și sfântă nevoință ați biruit put...

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Sl...