REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

 

 Antipa de la Calapodești**. ---   Se povestește că, pe când se afla la Muntele Athos, un tânăr ucenic l-a întrebat pe Sfântul Antipa: — *„Părinte, cum pot să știu dacă rugăciunea mea ajunge la Dumnezeu, căci adesea simt inima rece ca piatra?”* Sfântul, care avea o evlavie nemărginită la Maica Domnului, l-a dus în chilia sa în fața unei icoane vechi și i-a spus: — *„Vezi această icoană? Ea nu vorbește, nu se mișcă, dar chipul ei ne privește mereu. Rugăciunea nu este despre cât de mult simți tu, ci despre cât de mult Îi permiți lui Dumnezeu să te privească. Inima ta e ca o sobă: dacă nu pui lemnele rugăciunii în fiecare zi, focul se stinge și rămâne doar cenușa gândurilor lumești. Nu aștepta să simți căldura ca să te rogi, ci roagă-te până când căldura Duhului Sfânt va aprinde lemnele inimii tale.”* **Învățătura:** Sfântul Antipa ne învață că statornicia în rugăciune („Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă”) este cea care topește gheața sufletului, chiar și atunci când ni se pa...

Doamne Iisuse Hristoase, Judecatorul meu Preadrept! Cunosc ca pacatele mele sunt fara de numar. De aceea Te rog in aceasta zi, in care de Iosif și de Nicodim pus fiind in Mormant, Te-ai pogorat in iad cu Sfantul și Indumnezeitul Tau suflet și de acolo ai departat intunericul cu lumina Dumnezeirii Tale și ai adus bucurie nespus de mare stramosilor nostri, caci i-ai mantuit de sclavia cea cumplita și i-ai suit in rai. Ingroapa pacatele mele și cugetele mele cele rele și viclene, ca sa piara din mintea mea și sa nu se mai lupte cu sufletul meu. Lumineaza intunecatul iad al inimii mele, alunga intunericul pacatelor mele, și suie mintea mea la cer, ca sa ma bucur de Fata Ta. Asa Doamne, primeste umilita mea rugaciune ca o tamaie mirositoare, pentru rugaciunile iubitei Tale Maici, care Te-a vazut pe Cruce pironit intre doi talhari, și de durerile Tale cumplite i s-a ranit inima; care impreuna cu ucenicii și cu mironositele Te-au pus in mormant, care a treia zi Te-au vazut inviat din morti și...

  25 Și mulțimi numeroase mergeau după El, din Galileea, din Decapole e , din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan. 1 Văzând Iisus mulțimile, S'a suit în munte: și șezând El, au venit la Dânsul ucenicii Săi 2 Și, deschizându-Și gura, îi învăța, zicând: 3 „Fericiți cei săraci cu duhul a , că a lor este împărăția cerurilor. 4 Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. 5 Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul. 6 Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. 7 Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. 8 Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. 9 Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. 10 Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. 11 Fericiți veți fi când din pricina Mea vă vor ocărî și vă vor prigoni și, mințind, vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră. b 12 Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri, că așa i-au ...

  1 Simeon a Petru, rob și apostol al lui Iisus Hristos, către cei ce prin dreptatea Dumnezeului nostru și a Mântuitorului Iisus Hristos au dobândit o credință de același preț cu a noastră: 2 Har vouă și pace!, înmulțească-vi-se ele întru cunoașterea b lui Dumnezeu și a lui Iisus, Domnul nostru! 3 Că dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit toate cele ce sunt spre viață și evlavie, făcându-ne să-L cunoaștem pe Cel ce ne-a chemat prin propria Lui slavă și prin vârtutea c Sa, 4 prin care ne-a dăruit prețioase și foarte mari făgăduințe pentru ca, scăpați fiind voi de stricăciunea poftei care e'n lume, să deveniți părtași ai firii celei dumnezeiești. 5 Pentru aceasta, punându-vă întreaga sârguință, credinței voastre adăugați-i vârtutea; vârtuții, cunoștința; 6 cunoștinței, înfrânarea; înfrânării, răbdarea; răbdării, evlavia; 7 evlaviei, prietenia frățească; prieteniei frățești, iubirea. 8 Că dacă acestea sunt în voi și sporesc, ele nu vă vor lăsa trândavi și nici fără roadă în cunoaște...

  Glas 4 D in frământătura ostenelilor înmuiate cu lacrimile milostivirii tale, ai dospit rugăciunea cea mult roditoare, Părintele nostru Antipa. Adu-ți aminte și de neamul nostru din care ai odrăslit, Preafericite, și ocrotește patria ta cu mijlocirile tale către Dumnezeu, ca să-ți cântăm ție: Bucură-te, odrasla Moldovei, iubitorule de pustnicie!

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Sl...

  Glasul al 3-lea: P ovățuitor preaînțelept al călugărilor și înger pământesc te-ai arătat, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa, înfrânându-ți trupul cu nepătimirea și luminând inimile credincioșilor cu strălucirea virtuților tale. Pentru aceasta te-ai făcut locaș preacinstit al Sfântului Duh și în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale de la Dumnezeu, pe Care roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă. Glasul 5 P este pământ arcuindu-te ca un curcubeu, ai ajuns din Sfântul Munte în Athosul de la miazănoapte, Valaam. O, Sfinte Părinte Antipa, mult lăudatule, asemenea mult minunaților bătrâni ai Moldovei te-ai făcut; și acum, locuind în slava cerescului Valaam, roagă-L pe Hristos Dumnezeul nostru să ne povățuiască pe calea îngerească.

  P e Cuviosul Antipa, mare trăitor duhovnicesc și călugăr sfânt, l-a odrăslit pământul Moldovei în veacul al XIX-lea. Acest ostaș al lui Hristos, numit din botez Alexandru Luchian, s-a născut în anul 1816 într-o familie de țărani credincioși din satul Calapodești - Bacău. La vârsta de 20 de ani a fost călăuzit de Duhul Sfânt să intre în nevoința călugărească. M ai întâi s-a ostenit doi ani de zile (1836-1837) în obștea Mânăstirii Căldărușani. Apoi s-a dus la Muntele Athos și s-a stabilit în schitul românesc Lacu, unde se nevoiau peste 80 de sihaștri români. Aici a deprins meșteșugul nevoinței duhovnicești de la cei mai aleși călugări atoniți, ajungând vestit în schit pentru postul și osteneala lui. Tot aici a primit tunderea în monahism și s-a învrednicit de la Dumnezeu de darul lacrimilor și al neîncetatei rugăciuni. D upă aproape cinsprezece ani de sihăstrie în schitul Lacu, bunul nevoitor a trăit încă patru ani de zile în Mânăstirea Esfigmenu. Aici primește marele și îngere...

  S fântul Cuvios Antipa a fost un mare trăitor duhovnicesc și un călugăr sfânt pe care l-a odrăslit pământul Moldovei în secolul XIX. Acest ostaș al lui Hristos, numit din botez Alexandru Luchian, s-a născut în anul 1816, într-o familie de țărani credincioși din satul Calapodești–Bacău. La vârsta de 20 de ani a fost călăuzit de Duhul Sfânt să intre în nevoința călugărească. M ai întâi s-a ostenit doi ani de zile (1836–1837) în obștea Schitului Brazi–Vrancea, unde a fost călugărit sub numele de Alimpie. Aici s-a învrednicit de la Dumnezeu de darul lacrimilor și al neîncetatei rugăciuni. Apoi s-a dus la Muntele Athos și s-a stabilit la Schitul românesc Lacu, unde se nevoiau peste 80 de sihaștri români. Aici a deprins meșteșugul nevoinței duhovnicești de la cei mai aleși călugări atoniți, ajungând vestit în schit pentru postul și osteneala lui. D upă aproape cincisprezece ani de sihăstrie în Schitul Lacu, bunul nevoitor a trăit încă patru ani de zile în Mânăstirea Esfigmenu. Aici ...

 

  --- Se spune că în cetatea Melitene trăiau doi ofițeri de seamă: Polieuct, care purta cu mândrie armura sclipitoare a împăratului, și Nearh, care purta pe sub haina militară crucea lui Hristos. Deși erau cei mai buni prieteni, între ei stătea un zid: Nearh se temea de moarte nu pentru sine, ci pentru că prietenul său, Polieuct, nu cunoștea Lumina. Într-o noapte, Polieuct a avut un vis care avea să schimbe istoria cetății. Se făcea că Însuși Împăratul Cerurilor S-a apropiat de el. Cu o blândețe de negrăit, Domnul i-a scos lui Polieuct mantia de ofițer — plină de decorații, dar grea de praf — și l-a îmbrăcat într-o tunică țesută din lumină pură. Apoi, i-a dăruit un cal înaripat, îndemnându-l să zboare spre înălțimi. Când s-a trezit, Polieuct a alergat la Nearh și i-a spus: — *„Prietene, până azi am crezut că slava mea stă în sabie și în poruncile împăratului. Dar în noaptea aceasta am văzut că sunt îmbrăcat în zdrențe. Hristos m-a îmbrăcat în lumină!”* Nearh, plângând de bucurie, l...

  Doamne Iisuse Hristoase, Judecătorul meu Preadrept! Cunosc că păcatele mele sunt fără de număr. De aceea Te rog în această zi, în care de Iosif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul Tău suflet şi de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită şi i-ai suit în rai. Îngroapă păcatele mele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alunga întunericul păcatelor mele, şi suie mintea mea la cer, ca să mă bucur de Fata Ta. Aşa Doamne, primeşte umilita mea rugăciune că o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, şi de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din mo...

  24 Iar ucenicii erau uimiți de cuvintele Lui. Dar Iisus, răspunzând iarăși, le-a zis: „Fiilor, cât de greu le este celor ce se încred în bogății să intre în împărăția lui Dumnezeu! 25 Mai lesne îi este cămilei b să treacă prin urechile acului decât bogatului să intre în împărăția lui Dumnezeu!“ 26 Iar ei, mai mult uimindu-se, ziceau unii către alții: „Și cine poate să se mântuiască?...“. 27 Iisus, privind la ei cu luare-aminte, le-a zis: „La oameni lucrul acesta e cu neputință, dar nu la Dumnezeu. Că la Dumnezeu toate sunt cu putință“. 28 Și a început Petru a-I zice: „Iată, noi pe toate le-am lăsat și Ți-am urmat Ție“. 29 Iisus a răspuns: „Adevăr vă grăiesc: Nu este nimeni care să-și fi lăsat casă sau frați sau surori sau mamă sau tată sau copii sau țarine pentru Mine și pentru Evanghelie 30 și să nu primească însutit - acum, în vremea aceasta de prigoniri - case și frați și surori și mame și copii și țarine; iar în veacul ce va să vină, viață veșnică. 31 Și mulți din cei dint...

  Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 98: 5, 1) Î nălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este. Stih: Domnul împărățește: să se mânie popoarele. Șade pe heruvimi: să se cutremure pământul. 1 Frații mei, nu întru părtinire a să vă aveți voi credința în Domnul nostru Iisus Hristos, Domnul slavei. 2 Că dacă'n adunarea voastră va intra un om cu inel de aur și'n haină strălucită, și va intra și un om sărac în haină murdară, 3 dar voi vă uitați la cel ce poartă haina strălucită și-i ziceți: Așază-te aici, în locul cel bun!, iar săracului îi ziceți: Tu stai acolo, în picioare!, sau: Tu așază-te jos, la picioarele mele!, 4 oare'n gândul vostru n'ați făcut voi deosebire între unul și altul, și nu v'ați făcut voi judecători cu gânduri viclene? 5 Ascultați, iubiții mei frați: Oare nu Dumnezeu i-a ales pe cei ce sunt săraci în ochii lumii pentru ca să fie ei bogați în credință și moștenitori ai împărăției pe care El a făg...

  Glasul 4 Arătatu-Te-ai astăzi... S tăpânul, plecându-Și capul în Iordan, a sfărâmat capetele diavolilor; iar capul purtătorului de biruință tăindu-se, pe cel înșelător a rușinat.