PRIETENIA DISTRUSĂ DE MÂNDRIE



 


---


 

În cetatea Antiohiei trăiau doi prieteni foarte apropiați: mireanul **Nichifor** și preotul **Sapriciu**. Dragostea dintre ei era atât de mare, încât mulți îi credeau frați. Însă, prin lucrarea diavolului, între ei s-a iscat o ceartă atât de aprigă, încât au ajuns să se urască și să nu mai dea ochii unul cu celălalt.


După un timp, Nichifor și-a venit în fire și a înțeles că mânia este un păcat greu. S-a dus de mai multe ori la ușa preotului Sapriciu, cerându-și iertare prin intermediari, dar preotul, cu inima împietrită de mândrie, refuza să-l asculte.


### Minunea și jertfa: Schimbarea cununilor


În acea vreme a început prigoana împotriva creștinilor. Preotul Sapriciu a fost prins, bătut și condamnat la moarte pentru credința în Hristos. În timp ce era dus spre locul de execuție, Nichifor a ieșit în calea lui, a căzut în genunchi și a strigat cu lacrimi:

> „Mucenicule al lui Hristos, iartă-mă că am greșit ca un om!”


Sapriciu a tăcut, cu inima plină de ură. Nichifor a alergat pe o altă stradă și i-a ieșit din nou în cale, implorându-l să-l ierte înainte de a muri. Dar preotul a rămas de neînduplecat.


**Minunea tragică:**

În clipa în care Sapriciu a ajuns la locul execuției, s-a întâmplat ceva cutremurător. Pentru că a refuzat să ierte, **Harul lui Dumnezeu l-a părăsit**. Cel care rezistase torturilor cu curaj, dintr-odată s-a înfricoșat și a strigat: *„Nu mă omorâți! Voi jertfi idolilor, numai lăsați-mă să trăiesc!”*


Nichifor, văzând că prietenul său își pierde sufletul chiar la pragul raiului, a strigat călăilor:

> „Eu sunt creștin! Eu cred în Iisus Hristos pe care acesta L-a lepădat! Tăiați-mi mie capul în locul lui!”


Călăii, uimiți, l-au eliberat pe Sapriciu (care a rămas viu, dar lepădat de credință) și i-au tăiat capul lui Nichifor. Astfel, Nichifor a primit **cununa muceniciei** pe care Sapriciu a pierdut-o din cauza neiertării.


---


### Învățăturile acestei pilde


* **Iertarea este condiția sfințeniei:** Poți să fii preot, să faci fapte bune sau să suferi chinuri, dar dacă ai ură în inimă, Dumnezeu nu primește jertfa ta.

* **Harul se dă celor smeriți:** Sapriciu s-a crezut puternic prin el însuși, dar Nichifor, recunoscându-și greșeala, a atras asupra sa puterea lui Dumnezeu.

* **Atenția la final:** Viața creștină este o luptă până la ultima suflare. Putem pierde totul în ultima secundă prin mândrie, sau putem câștiga totul prin smerenie.


---


### Un gând pentru astăzi

> „Dacă aduci darul tău la altar și acolo îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă darul și mergi mai întâi de te împacă cu fratele tău.” (Matei 5:23-2*

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina