Pomenirea Sfintei Mucenițe Agata (5 februarie)



 


Sfânta Agata, această slăvită fecioară muceniță a lui Hristos, s-a născut în orașul sicilian Palermo (sau Catania, conform unor variante locale) din părinți nobili și bogați [1]. Când împăratul Decius (249-251) a pornit prigoanele contra creștinilor, Sfânta Agata a fost arestată și adusă la judecată înaintea dregătorului Quintian. Acesta, văzând-o pe Agata frumoasă, a dorit-o de soție.

Când i-a făcut cunoscută dorința lui, Agata i-a răspuns că ea deja este mireasa lui Hristos și nu-I poate fi necredincioasă Mirelui ei. Quintian a supus-o atunci la torturi sângeroase. Agata a fost umilită, biciuită, legată de un copac și flagelată până ce din ea curgeau râuri de sânge [2].

Judecătorul încerca în acest timp să o facă să se lepede de Hristos, promițându-i eliberarea din aceste chinuri. Dar mireasa lui Hristos răspundea: „Aceste chinuri îmi sunt mie foarte folositoare; de vreme ce nici grâul nu poate fi strâns în grânar până ce nu este bătut și curățat de pleavă, așa nici sufletul meu nu va putea intra în Rai până când nu este smerit de chinuri” [3].

Apoi judecătorul a poruncit ca fecioarei să i se taie sânii și să fie aruncată în închisoare. Sfântul Apostol Petru a apărut înaintea Agatei în temniță și a vindecat-o pe ea desăvârșit, făcând-o sănătoasă și întreagă cu trupul [1][4].

Și din nou a fost torturată Agata și din nou aruncată în temniță, unde și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu în anul 251 d.Hr., în orașul Catania. După uciderea ei, torționarul Quintian a plecat la Palermo ca să uzurpe averile și domeniile Agatei. Dar pe drum, calul lui și caii însoțitorilor lui s-au sălbăticit fără putință de stăpânire. Pe Quintian calul lui l-a mușcat de față, l-a trântit la pământ și l-a omorât călcându-l cu copitele [5]. Grabnică a fost pedeapsa lui Dumnezeu asupra lui, din cauza sălbăticiei cu care a schingiuit-o pe Sfânta Agata.

Surse și Referințe:

 * Viețile Sfinților (Sinaxar): Aceasta este sursa principală în Biserica Ortodoxă. Detaliile despre originile ei nobile și despre viziunea Sfântului Apostol Petru sunt consemnate în Viețile Sfinților pe luna Februarie, ziua a cincea (Ediția Episcopiei Romanului și Hușilor sau Ediția Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române).

 * Acta Sanctorum (Actele Martirice): Documentele istorice bisericești timpurii care descriu interogatoriul și torturile suferite de sfântă în timpul persecuției lui Decius.

 * Sfântul Nicolae Velimirovici – „Proloagele de la Ohrida”: În această lucrare, Sfântul Nicolae Velimirovici redă dialogul sfintei cu Quintian și metafora grâului bătut pentru a intra în grânar, subliniind valoarea pedagogică a suferinței.

 * Mineiul pe Februarie: Textele liturgice (stihirile și canonul sfintei) din data de 5 februarie, care preamăresc vindecarea ei minunată de către Sfântul Petru.

 * Sinaxarul Constantinopolitan: Menționează sfârșitul tragic al lui Quintian ca pedeapsă divină, subliniind contrastul dintre puritatea muceniței și lăcomia/cruzimea tiranului.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina