Pătimirea Sfântului Mucenic Nichifor din Antiohia
Sărbătorit la data de 9 februarie
Introducere și context istoric
În Antiohia cea mare a Siriei se afla un preot, anume Saprichie și un cetățean, anume Nichifor. Aceștia aveau între ei mare prietenie și dragoste, încât alții îi socoteau că sînt frați de-o mamă. Viețuind ei cu cinste multă vreme, i-a zavistuit vrăjmașul și a semănat între dînșii atâta vrajbă, încât nu voiau să se mai întâlnească.
Sursă de referință: Sinaxarul Bisericii Ortodoxe (Viețile Sfinților), vol. VI (Februarie), Ed. Episcopiei Romanului și Hușilor. Relatarea se bazează pe manuscrise hagiografice vechi care datează din perioada domniei împăraților Valerian și Gallienus (cca. 257–260 d.Hr.).
Conflictul și încercarea de împăcare
După multe zile, Nichifor, venindu-și în sine, a rugat pe niște prieteni să-l înduplece pe Saprichie la iertare, dar preotul n-a voit. A treia oară i-a izgonit pe trimiși, uitând cuvintele Domnului: „Iertați și se va ierta vouă” (Matei 6:14). Nichifor a mers singur la el, căzând la picioarele lui, dar Saprichie a rămas nemilostiv.
Martiriul lui Saprichie și căderea din credință
În acea vreme s-a făcut prigonire mare contra creștinilor sub împărații Valerian și Galerie. Saprichie a fost prins și dus la întrebare înaintea ighemonului.
- Identificarea istorică: Istoricii bisericești, precum Eusebiu de Cezareea în Istoria Bisericească, confirmă asprimea persecuției lui Valerian, care viza în special clerul (Episcopi și Preoți).
Deși a îndurat torturi groaznice pe roată, în momentul final, când trebuia să i se taie capul, Saprichie a pierdut harul din cauza neiertării. El a strigat: "Să nu mă ucideți, că voi face ceea ce poruncesc împărații".
Sacrificiul Sfântului Nichifor
Văzând căderea lui Saprichie, Sfântul Nichifor a strigat cu glas tare către călăi: "Eu sînt creștin și cred în Domnul nostru Iisus Hristos! Tăiați-mă pe mine în locul lui".
- Sentința: Ighemonul a ordonat eliberarea lui Saprichie (care și-a pierdut astfel și mântuirea, și cinstea) și execuția lui Nichifor.
- Data Martiriului: 9 februarie, anul 258 sau 260 d.Hr.
Surse Verificabile și Bibliografie
Pentru validarea acestui text, pot fi consultate următoarele lucrări de referință:
- Viețile Sfinților (Sinaxarul): Ediția oficială a Bisericii Ortodoxe Române, volumul pentru luna Februarie. Aceasta conține textul integral tradus din sursele bizantine.
- Acta Sanctorum (Marii Bolandiști): O colecție critică de documente hagiografice, unde martiriul lui Nichifor este analizat sub data de 9 februarie (Februarii Tomus Secundus).
- Bibliotheca Hagiographica Graeca (BHG): Codifică manuscrisele grecești originale sub numerele de inventar BHG 1331-1334, atestând vechimea relatării încă din primul mileniu.
- Patrologia Graeca (J.P. Migne): Textul poate fi regăsit în volumele dedicate sfinților martiri din Antiohia.
Notă: Relatarea subliniază un principiu teologic fundamental: „Dacă nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru cel ceresc nu vă va ierta greșelile voastre” (Matei 6:15).

Comentarii
Trimiteți un comentariu