Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Martinian
Troparul Sfântului Cuvios Martinian, glasul al 4-lea:
Văpaia ispitelor cu curgerea lacrimilor ai stins-o, fericite și valurile mării și pornirile fiarelor înfrânându-le, ai strigat: Preaslăvit ești Atotputernice, Cel Ce m-ai mântuit de foc și de vifor.
Cântarea 1, glasul al 4-lea.
Irmosul:
Adâncul Mării Roșii, cu urme neudate, pedestru trecându-l Israel cel de demult, cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustiu a biruit.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Sihăstrind și luându-ți crucea ta, Cuvioase Martinian, ai dorit să urmezi Celui Ce pentru tine a răbdat, de bunăvoie, Crucea și îngroparea, omorându-ți patimile trupului.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Alegând a petrece în muntele nepătimirii, cuvioase, te-ai dat înclinărilor tale celor către Dumnezeu, ziua și noaptea, prin postire, preaînțeleptule și prin înfrânare și rugăciune.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Luminător al Bisericii te-a arătat Hristos pe tine, mărite ca să luminezi cu faptele bune, părinte, adunările credincioșilor și să alungi negura sufletelor cea de multe feluri.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Numai pe tine te-am cunoscut, că și după naștere ești Fecioară; că ai născut pe Ziditorul Dumnezeu și ai înfășat Trupul Celui Ce înfășoară pământul cu negură, cu Puteri Dumnezeiești.
Cântarea a 3-a. Irmos: Se veselește de Tine, Biserica...
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Păzind neadormită cu Duhul, făclia sufletului tău, cuvioase, te-ai sălășluit înăuntrul Cămării celei duhovnicești.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Neținând seamă de cele trecătoare, cu cuget binecredincios, te-ai sârguit să îmbrățișezi cele pline de desfătare, dar statornice, Preacuvioase Martinian.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Strâmtorându-te cu lărgimea petrecerii celei sihăstrești, Cuvioase Martinian, ai ajuns la lărgimea cea veselitoare a Raiului, veselindu-te.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Locuind în pântecele tău Cel Ce locuiește în ceruri, un alt Cer Însuflețit te-a arătat pe tine, cu adevărat, Maica lui Dumnezeu.
Irmosul:
Se veselește de Tine Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu ești Puterea mea, Doamne și Scăparea și Întărirea mea.
Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Ridicat pe Cruce văzându-Te Biserica, pe Tine, Soarele dreptății, a stat întru a sa rânduială, precum se cuvine, strigând: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Înfrânându-ți trupul cu aspre deprinderi, ai primit în inima ta cea curată Lumina Duhului, părinte și bucurându-te strigai: Slavă Puterii Tale Doamne.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Turnul inimii tale nu l-a mișcat vrăjmașul, care te-a năpădit cu valurile răutății, că era întărit pe piatra dragostei lui Dumnezeu, vrednicule de laudă, Sfinte Cuvioase Martinian.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Numai tu te-ai arătat, Fecioară, mai presus decât îngerii; că ai născut pe Cuvântul, Îngerul de Mare Sfat, Cel Ce luminează pe toți cei ce strigă: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Tu, Doamne, Lumina mea în lume ai venit, Lumina Cea sfântă, Care întorci din întunericul necunoștinței, pe cei ce Te laudă pe Tine cu credință.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cine poate spune faptele tale? Că nevoindu-te pe pământ cu trăire întocmai ca a îngerilor, cu cuvioșie te-ai luptat.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Organ ai stricăciunii făcându-se tiranul, s-a năpustit să te înșele cu pofta cea trupească, dar a fost biruit de împotrivirile tale, părinte.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Făcutu-te-ai de bunăvoie ție însuți judecător, că intrând în văpaie, ai stins cuptoarele patimilor, fericite.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe tine te punem înainte Armă de apărare Nesfărâmată, împotriva vrăjmașilor; pe tine te câștigăm Ancoră și Nădejde a mântuirii noastre, Mireasă a lui Dumnezeu.
Cântarea a 6-a. Irmos: Jertfi-voi Ție cu glas...
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Năvălit-a asupra ta vrăjmașul șarpe cu graiuri femeiești înșelătoare, ca odinioară asupra strămoșului; dar cu istețimea ta cea înțeleaptă, s-au surpat măiestriile lui.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu ușurință străbătând cărarea ce duce la odihna cea de acolo, nu ai încetat, părinte, a umbla cu multe nevoințe, prin pustiuri și prin cetăți.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
În munți și în mări te-ai îndepărtat pe tine, ca să culegi prin sfințitele cugetări binele tău cel de curăție și să te învrednicești Cununilor celor Prealuminoase, înțeleptule.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Mădularele tale le-ai dat focului spre a fi arse, ca să stingi ațâțările poftelor trupești, cu Roua Duhului, purtătorule de Dumnezeu, întărirea pustnicilor cea neclintită.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cu totul te-a sfințit Cuvântul Cel Preasfânt, Sălășluindu-Se în chip de negrăit în pântecele tău cel Sfințit. Pe Acela roagă-L stăruitor, Născătoare de Dumnezeu, să ne mântuim noi, robii tăi.
Irmosul:
Jertfi-voi Ție cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curățindu-se cu Sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.
CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Pe propovăduitorii cei tari...
Ca pe un învățător încercat al dreptei credințe și cinstit nevoitor de bunăvoie și cetățean al pustiului și locuitor, pe Sfântul Martinian, pururea cinstitul, întru cântări, după vrednicie, să-l lăudăm; că el pe șarpe în picioare l-a călcat.
Cântarea a 7-a.
Irmosul:
În cuptorul persienesc tinerii lui Avraam, de pofta dreptei credințe mai mult decât de văpaia focului fiind aprinși, au strigat: Binecuvântat ești în Biserica Slavei Tale, Doamne.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ocârmuit fiind, părinte, de Dumnezeiasca mână, asemenea ca Iona te-ai aruncat pe tine în adâncul mării, cuvioase și încâlecând pe fiare, luminat ai ieșit la uscat.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu preamilostivă bunăvoință ai izbăvit, Sfinte Părinte, Preacuvioase Martinian, cu adevărat pe fecioară de cumplita furtună și ai întărit-o pe neclintita piatră a Dumnezeieștii cunoștințe, ca să cânte și să slujească lui Dumnezeu în chip bine plăcut.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Izbăvit fiind cu Porunca lui Dumnezeu de furtuna mării, ca pe o fericită răsplătire ai adus omorârea trupului tău și închinarea desăvârșită către Stăpânul tuturor.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Soarele Slavei, Care a Strălucit în tine, Născătoare de Dumnezeu, a luminat sufletele tuturor credincioșilor, care cântă în Dumnezeiescul Duh: Binecuvântat ești în Biserica Slavei Tale, Doamne.
Cântarea a 8-a. Irmos: Mâinile întinzându-și Daniel...
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Puterea mea și Lauda mea ești, Doamne, Partea mea și Sorțul meu. Omorârea Ta cea de bună voie purtând-o, înconjor cetăți și ținuturi, strigai părinte, cu cântare: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Neslăbindu-ți cugetul nici de frig, nici de zăduf, cu sufletul plin de aprindere trupul ți l-ai dat în întregime strâmtorărilor. Ci pe toate le-ai răbdat înțelegând fericirea drepților și strigând: toate lucrurile Domnului lăudați pe Domnul.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Într-aripându-te cu vetreala Dumnezeiescului Duh, înțeleptule, ai plutit prea ușor pe marea vieții, cuvioase și ai ajuns la Limanul Împărăției lui Dumnezeu, cântând cu veselie: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.
În Locașuri Luminoase te sălășluiești, dezbrăcându-te de norul trupului. Și te împodobești, Sfinte Preacuvioase Părinte Martinian, cu podoabe țesute din ostenelile tale cele sihăstrești și cu suflet preacurat cânți: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ca să mântuiască lumea de stricăciune, Cel mai presus de ființă S-a Întrupat din tine, de Dumnezeu Dăruită Stăpână, fiind văzut îndoit cu lucrările și cu voirile, dar într-Un Singur Ipostas. Aceluia strigăm: toate lucrurile Domnului lăudați pe Domnul.
Irmosul:
Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului cântându-I și preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii.
Mâinile întinzându-și Daniel, gurile leilor cele deschise în groapă le-a închis; și puterea focului au stins-o cu fapta cea bună încingându-se tinerii cei iubitori de dreaptă credință, strigând: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Cântarea a 9-a. Irmos: Hristos, Piatra Cea Netăiată...
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Toată strălucirea Duhului cu cuget preacurat ai primit-o, Sfinte Martinian și te-ai arătat lumină și stâlp înălțat de pe pământ, cuvioase și povățuitor al pustnicilor.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cel Ce a hotărât lupta ta ți-a dat ție, fericite, daruri pentru osteneli: ale Cărui Legi păzindu-le, ai dus până la capăt fără abatere mărturisirea cea curată a cugetului, părinte pururea fericite.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
În Lumină locuiești împreună cu îngerii, ca unul ce ai trăit viață întocmai cu îngerii, bucurându-te de Dumnezeiasca Dulceață și de vederea lui Dumnezeu și de curăție, ca cel ce ai fost curat cu duhul, ajungând vrednic de laudă.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Jertfitu-ți-ai Domnului trupul, cugetul și inima ta, de Dumnezeu Înțelepțite Martinian și te-ai arătat jertfă, cu focul sihăstriei arzându-te cu adevărat și păstrându-te în bună mireasmă.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Prin tine Norul cel Ușor, Născătoare de Dumnezeu, din care a Răsărit mai presus de gând Soarele Slavei și a luminat toată zidirea, cu cuget binecredincios în cântări te mărim, Fecioară Maică.
Irmosul:
Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, Cea din capul unghiului, din tine, Muntele cel Netăiat, S-a tăiat, Fecioară, adunând firile cele osebite. Pentru aceasta veselindu-ne, pe tine Născătoare de Dumnezeu te mărim.
SEDELNA, glasul 1. Podobie: Piatra fiind pecetluită...
Întărindu-ți piciorul tău pe piatra dreptei credințe, ai rămas nestrămutat de măiestria vrăjmașului. Și înfierbântat fiind de focul poftelor, te-ai aruncat pe tine însuți în foc, arătându-te de bună voie mucenic, răcorindu-te cu Dumnezeiasca cercetare. Slavă Celui Ce ți-a dat ție putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Piatra fiind pecetluită...
Ridicând mâinile Tale cele Dumnezeiești, cu care ai ținut pe Ziditorul, Cel Ce S-a Întrupat din bunătate, Preasfântă Fecioară, roagă pe Hristos să ne izbăvească de ispite, de patimi și de primejdii pe noi, cei ce te lăudăm cu dragoste și strigăm ție: Slavă Celui Ce a locuit întru tine; Slavă Celui Ce S-a Născut din tine; Slavă Celui Ce ne-a slobozit pe noi, prin Nașterea ta.
SEDELNA Sfintei Cruci și a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Piatra fiind pecetluită...
Răstignit fiind pe Cruce de cei fărădelege și Împungându-Ți-se coasta de ostași cu sulița, Mântuitorule, Preacurata, ca o Maică, cu inima tulburată, se tânguia cu amar și înspăimântându-se de multa, înfricoșata și îndelunga Ta răbdare, striga: Slavă bunătății Tale; Slavă Dumnezeirii Tale; Slavă că prin moartea Ta ai făcut pe oameni nemuritori.

Comentarii
Trimiteți un comentariu