Pomenirea Sfântului Meletie, arhiepiscopul Antiohiei



 


Acest mare și dumnezeiesc bărbat Meletie a fost un neîntrecut tâlcuitor al Ortodoxiei și un neînfrânt apărător al ei. Viața toată și-a închinat-o luptei contra ereziei ariene care nu recunoștea pe Fiul lui Dumnezeu ca Dumnezeu, hulind astfel Sfânta Treime. De trei ori a fost izgonit și exilat Sfântul Meletie din scaunul său, în Armenia.

Lupta ereticilor împotriva Ortodoxiei a fost atât de sălbatică și de nerușinată, încât odată, pe când Sfântul Meletie predica poporului în biserică despre Sfânta Treime, propriul lui diacon, un eretic, s-a repezit la el și i-a astupat gura cu mâna. Neputând vorbi cu gura, Sfântul Meletie atunci a vorbit prin semne. El și-a ridicat pumnul închis în sus, deschizându-și apoi doar trei degete și arătându-le poporului. Apoi, închizând iar mâna, a arătat spre poporul doar un singur deget.

Sfântul Meletie a participat la cel de al doilea Sinod Ecumenic de la Constantinopol, din anul 381, la care împăratul Teodosie i-a arătat o cinste aparte.

La acest Sfânt Sinod, Dumnezeu a lucrat minuni prin ierarhul Său. Pe când Sfântul Meletie explica cu amănunțime și în urechile lui Arie, dogma Sfintei Treimi, slujindu-se de mâna sa, arătând mai întâi unimea printr-un singur deget, iar treimea, prin trei, înaintea tuturor deodată văpaie luminoasă a ieșit din mâna ierarhului.

La acest Sinod Sfântul Meletie l-a confirmat pe Sfântul Grigorie Teologul ca patriarh pe scaunul Constantinopolului. Mai înainte de aceasta el l-a hirotonit și pe Sfântul Vasile cel Mare diacon și l-a botezat pe Sfântul Ioan Gură de Aur. (Așa era obiceiul atunci printre creștini, de a primi botezul la vârsta de treizeci de ani, obicei abolit chiar de Sfântul Grigorie Teologul - vezi amănunte în cartea dedicată acestui sfânt de către un autor grec contemporan, apărută și în traducerea românească și intitulată Vulturul rănit.)

După închiderea lucrărilor Sinodului, Sfântul Meletie și-a încheiat această viață pământească la Constantinopol. Sfintele lui moaște au fost mutate după aceea la Antiohia.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina