RUGĂ – II
Genunchi s-au modelat cu argila – întoarce-n lut sau poate imposibila fugă, şi palmele s-au ridicat spre rugă, şi liniile – oh, liniile acelea prea adânc tăiate în palme, s-au suprapus asimetric şi mâinile s-au ridicat spre icoane ca o continuitate de lut …
,,Doamne, cel căruia mă rog pentru lut şi văzduh, pentru albul zăpezii şi iarbă, albastru şi zare, Doamne, cel căruia mă rog pentru atingeri de lumină,culoare şi sunet, Doamne, cel căruia mă rog pentru gând şi cuvânt, Doamne schimbă linia palmelor mele…”
,,Doamne , Tu cere ştii totul – mi-e frică, frica-i păcat, dar Doamne, sunt om şi mi-e frică, mi-e frică de liniile mereu paralele…”
,,Îndură-te , Doamne, pentru atingerea paralelelor,căci numele tău e iubire, că numele tău e unire.
Doamne,
Cunună linia palmelor mele.
Sau dacă nu, opreşte drumul…”. Autor: FLORICA BAŢU ICHIM
Comentarii
Trimiteți un comentariu