Pilda Sfântului Vlasie și a lupului „pocăit”
--- Pe când Sfântul Vlasie trăia retras în muntele Argheos, într-o peșteră, se ruga neîncetat. Se spune că, datorită sfințeniei sale, fiarele sălbatice (lei, urși, lupi) veneau la ușa peșterii sale nu ca să-l sfâșie, ci ca să fie binecuvântate sau vindecate de boli. Într-o zi, o văduvă săracă a venit la Sfânt plângând amarnic. Un lup îi furase singurul porc, singura hrană pentru iarna ce venea. Sfântul Vlasie a zâmbit cu bunătate și i-a spus: — Nu plânge, femeie, porcul tău îți va fi dat înapoi. După puțin timp, lupul s-a întors la ușa peșterii aducând porcul viu în gură, fără să-l fi vătămat câtuși de puțin, și l-a lăsat la picioarele Sfântului. **Lecția duhovnicească:** Când văduva a vrut să-i mulțumească Sfântului prin daruri, acesta a refuzat, învățând-o că **mila lui Dumnezeu nu se plătește**, dar a rugat-o să facă un gest de recunoștință: să aprindă în fiecare an o lumânare și să dea puțină hrană unui sărac. Această întâmplare ne arată că, atunci când omul este...