Aducerea Cinstitelor Moaște ale Sfântului Nicolae, Arhiepiscopul din Mira Lichiei


 



​În timpul domniei binecredinciosului împărat grec Alexie Comnenul și sub păstorirea patriarhului Nicolae Gramaticul, într-o perioadă în care pământurile creștine de la Herson până la Ierusalim erau devastate de năvălirile ismailitenilor, s-a petrecut o mutare providențială a moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae. Cetatea Mirelor din Lichia, locul unde sfântul odihnise veacuri de-a rândul, fusese pustiită de agareni.

​Această îngăduință divină a venit ca o urmare a păcatelor poporului, Dumnezeu alegând să nu asculte rugăciunile atunci când pocăința lipsește, conform cuvintelor proorocului Ieremia. Totuși, Domnul nu a voit ca un asemenea luminător să rămână sub obroc în pământ pustiit, ci a rânduit ca izvorul tămăduirilor să se mute în cetatea Bari din Italia, pentru ca și Apusul să se bucure de mijlocirea marelui arhiereu.

Vedenia preotului și călătoria varenilor

Sfântul Nicolae s-a arătat în vis unui preot evlavios din Bari, poruncindu-i ca moaștele sale să fie mutate, deoarece nu dorea să rămână într-un loc pustiu. Ascultând îndemnul, cetățenii din Bari au echipat trei corăbii sub pretextul unei călătorii negustorești, pentru a evita piedicile în calea lor. Ajunși în Mira Lichiei, aceștia au descoperit mormântul sfântului sub pardoseala bisericii, găsind racla plină de mir binemirositor.

​La 9 mai, moaștele au ajuns în Bari, fiind întâmpinate cu mare alai de cler și popor, cu făclii și cântări de laudă. Minunile nu au întârziat să apară: orbi, surzi și bolnavi de tot felul și-au găsit tămăduirea imediat ce s-au atins de sfânta raclă. Praznicul aducerii sfintelor moaște a fost stabilit pentru data de 9 mai, fiind cinstit cu evlavie atât în Apus, cât și în ținuturile Rusiei.

Însemnătatea mutării

Notă: Mutarea sfinților din Răsărit spre Apus nu a fost un semn al credinței mai mari a apusenilor, ci o lucrare a lui Dumnezeu prin care sfinții Săi, ca niște apostoli vii, îi chemau prin minuni pe cei din Apus să se întoarcă la dreapta mărturisire a credinței celei dintâi, păstrată neîntinată de răsăriteni.

Repere Bibliografice

  • Viețile Sfinților pe luna Mai, Ediția a II-a, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1997.
  • Prologele, Vol. II, Editura Bunavestire, Bacău, 2002.
  • Mineiul pe Mai, Ediția Institutului de Biblie și Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.
  • ​Arhimandrit Ioanichie Bălan, Viețile Sfinților, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina