REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Glasul al 4-lea Ș i părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credință răbdând până la sânge, Sfințite Mucenice Valentin, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

  Î ntr-un hotar din părțile Italiei, care se numește Umbria, în cetatea care se chema Interamna, a fost episcop Sfîntul Valentin, care luase de la Dumnezeu darul tămăduirilor. El tămăduia toate neputințele și toate bolile oamenilor cu rugăciuni și cu chemarea preasfîntului nume al lui Iisus Hristos. Pe cei necredincioși îi întorcea spre Dumnezeu de la păgînătatea închinării de idoli, pentru că atunci credința idolească cuprindea multă lume și împărații păgîni stăpîneau Apusul și Răsăritul și prigoneau pe creștini. În acea vreme, trei scolastici din Atena cu neamul și cu credința elini, cu numele Proclu, Efiv și Apolonie, au mers la Roma pentru învățătură, vrînd să se deprindă mai bine cu limba și filosofia romană. A colo, găsind ei pe un ritor preaînțelept și iscusit în amîndouă limbile - latină și elină -, cu numele Craton, s-au încredințat aceluia spre învățătură și petreceau în casa lui. Unul din fiii lui Craton, cu numele Herimon, s-a îmbolnăvit foarte tare și în boală i s-...

  S fântul Valentin a fost episcopul cetății Interamna din Italia. El l-a vindecat pe fratele tribunului roman, Frontanus, de o boală foarte grea. C ând s-a îmbolnăvit Cherimon, fiul vestitului filosof Craton, acesta, urmând sfatului lui Frontanus, l-a chemat pe Episcopul Valentin la Roma. Cherimon suferea de o boală care îi schimonosea și îi contorsiona cumplit trupul, atât de cumplit, încât capul lui se afla între genunchi. Sfântul Valentin s-a izolat împreună cu Cherimon într-o cameră și a petrecut întreaga noapte în rugăciune. Dimineața Cherimon, complet sănătos, se înfățișă înaintea filosofului Craton, tatăl lui. Atunci s-a botezat Craton și toată casa lui, împreună și cu trei discipoli ai lui. Cherimon a părăsit casa tatălui lui și i-a urmat Sfântului Valentin. A bundius, fiul unui eparh roman, a primit Sfântul Botez tot în acele zile. Î nfuriat ca o fiară sălbatică din această pricină, eparhul l-a arestat pe Valentin și l-a ucis prin decapitare după ce l-a torturat best...

  Mărturie a   demnității   și a   curajului   neamului nostru,   Imnul național   reprezintă unul dintre   simbolurile cele mai importante ale identității românești , care concentrează   noblețea   sufletească,   aspirațiile   spre   libertate   și   demnitate , precum și   lupta jertfelnică   a înaintașilor noștri pentru apărarea   credinței   și a   țării   noastre. Prin versurile și melodia sa,  Imnul național ne invită la unitate și la solidaritate , la  colaborare  și la  responsabilitate , dar și la aprofundarea bogatei noastre moșteniri spirituale istorice, fundamentată pe  principiile Evangheliei lui Hristos  – cea care a configurat  civilizația noastră europeană . Ori de câte ori este intonat,  Imnul național  se constituie într-o  celebrare a faptelor glorioase  ale istoriei, într-un  omagiu  adus tuturor cel...

 

 --- Imaginează-ți un fermier curajos care, în loc să aștepte vreme bună, decide să semene o mână de **grâu de aur** într-o zi de **vifor aprig**. Vântul biciuiește câmpul, zăpada înghețată acoperă pământul, iar gerul mușcă adânc. Toți ceilalți fermieri își închid ușile, convinși că niciun bob nu va încolți în asemenea condiții. Ei cred că este o nebunie să arunci semințe prețioase într-un pământ înghețat. Dar acest fermier, cu o credință nezdruncinată și o voință de fier, își aruncă boabele. El știe că forța vieții din acele semințe este mai puternică decât orice ger. El își înfășoară bine pelerina și veghează câmpul, fără să se teamă de furtună. Iar în primăvară, spre uimirea tuturor, în timp ce câmpurile celorlalți abia prindeau viață, din pământul bătut de vifor răsare un **lan bogat de spice aurii**, mult mai rezistente și mai frumoase decât orice altă recoltă. Acest lan nu a crescut prin blândețe, ci prin lupta cu adversitatea, demonstrând că cea mai mare rodire vine adesea d...

  Doamne, Dumnezeul meu, osândit stau înaintea feţei Tale celei sfinte, şi-mi mărturisesc nevrednicia, neputinţa şi sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ţie: O, izvor dulce şi noianul indurării, deschide stavilele cerului şi plouă asupra mea bunătăţile indurării Tale, pentru ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl şi să curăţesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu căinţa tare şi adevărată. Şi ca să-mi dai acest dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe Înaintemergătorul Ioan, către care zic: O, învăţătorule al pocăinţei şi mărite Proorocule, care eşti mai mare decât toţi proorocii, precum însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu care L-ai botezat în Iordan şi ai văzut cerurile deschizându-se, tu care ai auzit glasul Părintelui ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt că un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu care stai în cer înaintea Judecătorului veşnic, şi fă-L să se îndure de...

  6 Iar Iisus le-a zis: „Luați aminte și feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor“. 7 Iar ei cugetau în sinea lor, zicând: „N'am luat pâine!...“. 8 Dar Iisus, cunoscându-le gândul, le-a zis: „Ce cugetați în voi înșivă, puțin-credincioșilor, că n'ați luat pâine? 9 Încă nu înțelegeți, nici nu vă aduceți aminte de cele cinci pâini la cei cinci mii de oameni și câte coșuri ați luat?; 10 nici de cele șapte pâini la cei patru mii de oameni, și câte coșuri ați luat? 11 Cum de nu pricepeți că nu despre pâine v'am vorbit, ci să vă feriți de aluatul fariseilor și al saducheilor?“ 12 Atunci au înțeles că nu le-a spus să se ferească de aluatul pâinii, ci de învățătura fariseilor și a saducheilor. b

  Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 63: 11, 1) V eseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți la inimă. Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ție. 5 Dar cei mai mulți din ei nu I-au plăcut lui Dumnezeu, căci au căzut în pustie e . 6 Și aceste pilde f pentru noi s'au făcut, ca să nu poftim la cele rele, așa cum au poftit aceia. 7 Nici închinători la idoli să nu vă faceți, ca unii din ei; precum este scris: A șezut poporul să mănânce și să bea și s'au sculat să joace; 8 nici să nu ne desfrânăm, așa cum s'au desfrânat unii din ei și'ntr'o singură zi au căzut douăzeci și trei de mii; 9 nici să-L ispitim pe Domnul, așa cum L-au ispitit unii din ei și au pierit de șerpi; 10 nici să cârtiți, așa cum au cârtit unii din ei, și nimiciți au fost de către Nimicitor g . 11 Și toate acestea li s'au întâmplat lor ca pilde și au fost scrise spre povățuirea noastră, a celor care-am ajuns sfârșiturile veacurilor h . 12 Pr...

  Glasul 2 Cele de sus căutând... C ele de sus frumoase, după vrednicie, acum le-ai moștenit, căci, de dragostea lui Hristos aprinzându-te, Sfinte Calinic, asupra focului prin aceasta bărbătește ai îndrăznit. Aceluia și acum stându-I înainte, nu înceta să te rogi pentru noi toți.

  Troparul Sfântului Mucenic Calinic, glasul al 4-lea: M ucenicul Tău, Doamne, Calinic, întru nevoința sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule. Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmosul: A rmele lui Faraon și puterea lui le-a aruncat în mare Cel Tare întru războaie; să-I cântăm cântare nouă, căci cu slavă S-a preaslăvit. Stih: Sfinte Mucenice Calinic, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. P unându-te pe căruță înțelegătoare, cu adevărat ai înecat cetele egipteanului celui înțelegător, în Marea Roșie cea din sângiuirile tale, Sfinte Calinic, Lauda mucenicilor. Stih: Sfinte Mucenice Calinic, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C u dumnezeiască haină îmbrăcându-te, înțelepte, te-ai dezbrăcat de podoaba cea pământească și ai alergat în priveliște și în chip vădit și pe vrăjmașul l-ai biruit...

  Glasul 4 M ucenicul Tău, Doamne, Calinic, întru nevoința sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

  S fîntul Mucenic Calinic s-a născut în părțile Ciliciei și a fost crescut în religia creștină. Venind el în vîrsta bărbatului desăvîrșit, a văzut mulți oameni lepădîndu-se de Stăpînul Hristos și trecînd la religia păgînă. Deci, întunecîndu-se ei de drăceasca înșelăciune, crezînd pietrelor celor fără suflare și aducînd jertfe spurcate idolilor, plîngea pentru pierderea lor. El a început a-i învăța la arătare cunoștința adevărului, întorcînd pe mulți elini de la rătăcirea lor către Hristos Dumnezeu. Deci, mergînd prin multe cetăți și sate și propovăduind cuvîntul lui Dumnezeu, s-a dus în Ancira, cetatea Galatiei, căutînd mîntuirea sufletelor omenești. P etrecînd el multă vreme acolo și ostenindu-se întru buna vestire a lui Hristos, a cîștigat lui Dumnezeu pe mulți. Apoi, fiind prins de cei necredincioși, a fost dus la judecată înaintea unui ighemon cu numele Sacherdon, om prea aspru și slujitor aprins al diavolilor, vrăjmașul lui Hristos și cumplit muncitor al creștinilor. Deci,...

  S fântul Calinic acesta s-a născut în Cilicia. El a fost crescut din cea mai fragedă vârstă întru credința creștină. Lepădând toate, el a ieșit la predicarea Sfintei Evanghelii. L a Ankira l-a arestat păgânul principe Sacerdos. Când Sacerdos l-a amenințat pe Calinic cu torturi și groază dacă nu va cădea să se închine la idoli, Sfântul Calinic i-a zis: „Mie dorit îmi este a suferi pentru Domnul meu, precum îi este pâinea celui flămând. " O sândindu-l la chinuri și torturi bestiale, principele a încălțat picioarele Sfântului cu încălțări de fier ce aveau cuie scoase pe dinăuntru și așa l-a fugărit pe ulițele cetății Gangra, căci nu a voit să-i facă acestea la Ankira de frica poporului, care văzând răbdarea minunată și puterea mucenicului, se convertea la Hristos în număr foarte mare. P e drumul de surghiun către Gangra soldaților din escortă li s-a făcut sete, dar apă nu era nicăieri. Sfântul Calinic s-a rugat lui Dumnezeu și a scos apă dulce din stâncă. C ând au sosit la Ga...

 

 ---    Imaginați-vă o casă mare și primitoare, care adăpostește o familie numeroasă. Această casă nu are nevoie de ornamente strălucitoare sau de ziduri impunătoare la vedere. Frumoasă, ea stă sprijinită pe patru **stâlpi solizi și discreți**, așezați la colțurile sale. Acești stâlpi nu sunt acoperiți cu aur sau sculpturi elaborate; ei sunt făcuți din piatră simplă, dar sunt **profund înfipți în temelie și susțin tăcut întreaga structură**. Fără ei, acoperișul s-ar prăbuși, pereții ar cădea, iar întreaga familie ar rămâne fără adăpost. Cei mai mulți dintre locuitori nu observă acești stâlpi. Ei văd bucuria din casă, mesele îmbelșugate, râsetele copiilor. Dar cei care construiesc și înțeleg arhitectura casei știu că **fără munca tăcută și dedicată a acestor stâlpi nevăzuți, viața din casă nu ar fi posibilă**. Ei asigură stabilitatea, siguranța și permit ca întreaga familie să trăiască în pace și armonie, chiar și în mijlocul furtunilor. Munca lor este una de slujire esenț...

  https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilinţă recunosc şi mărturisesc, că în toată ziua păcătuiesc contra iubirii Tale Dumnezeieşti. Deci, astăzi, că este luni şi începutul săptămânii, mă rog cu umilinţă indurării Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie şi fără de voie, şi-mi ajuta să pun început bun şi să port mai multă grijă de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea dureri la Sfânta Ta Răstignire! O Doamne, astăzi îţi dau sufletul şi trupul meu şi voinţa mea, rugându-Te să fie voia Ta cu mine, după bună plăcerea Ta. Pedepseşte-mă Doamne, după indurarea Ta, în această lume, iar nu în cealaltă viaţă. Şi iartă pe cei vii şi pe cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici, şi pe toţi ne învredniceşte de mărirea Ta în rai. La această pun mijlocitori pe Sfinţii Tăi îngeri, către care zic: O, cereştilor ajutători şi păzitori ai oamenilor, vouă mă închin şi vă mulţumesc, pentru ajutorul şi conducerea ce ne-o daţi în t...

  1 Și apropiindu-se fariseii și saducheii și, ispitindu-L, I-au cerut să le arate semn din cer. 2 Iar El, răspunzând, le-a zis: „Când se face seară, voi ziceți: Va fi timp frumos, că e cerul roșu. 3 Iar dimineața ziceți: Cerul e roșu-posomorât, așa că azi va fi furtună. Fățarnicilor, fața cerului știți s'o tălmăciți, dar semnele vremilor a nu puteți. 4 Neam viclean și desfrânat cere semn, și semn nu i se va da, fără numai semnul lui Iona“. Și, lăsându-i, a plecat. 5 Și mergând ucenicii pe celălalt țărm, uitaseră să ia pâine. 6 Iar Iisus le-a zis: „Luați aminte și feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor“.

  Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 103: 5, 1) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 13 Oare nu știți că cei ce săvârșesc cele sfinte mănâncă de la templu? că cei care-i slujesc altarului, de la altar au parte? 14 În același chip și Domnul le-a poruncit celor ce propovăduiesc Evanghelia, ca din Evanghelie să trăiască. 15 Eu însă de nimic din acestea nu m'am folosit și n'am scris acestea pentru ca și cu mine să se facă așa. Că pentru mine mai bine-i să mor decât să-mi zădărnicească cineva lauda. 16 Că dacă eu binevestesc Evanghelia, nu am de ce să mă laud; fiindcă asupra mea stă trebuința e . Că vai mie dacă nu voi binevesti! 17 Că dacă fac aceasta de bunăvoie, am plată; dar dacă o fac fără voie, am doar o sarcină ce mi s'a încredințat. 18 Atunci, care este plata mea? Aceea că, binevestind Evanghelia, o vestesc fără plată, fără să mă folosesc de p...