Spre poarta sfântă

 

De la mine pân' pa cer

Cale lungă mă așteaptă 

Și pavată cu-ncercări 

Mă conduce către poartă. 

Fac doi pași,înaintez,

Nu mă uit doar înainte, 

Lumea ce mă derutează 

Îmi pune piedici în minte. 

Încerc să mă concentrez, 

Să ajung la poarta sfântă, 

Dar de fiecare dată 

Alte gânduri îmi cuvântă. 

Curg ispite,curg și patimi 

Ce mă-nlănțuie mârșave, 

Eu încerc să nu cedez

Acelor plăceri bolnave .

Îmi vreau inima curată,

Măcar de acum să râdă 

Când o fi la judecată, 

Chiar și suflet să-mi surâdă. 

Am greșit de multe ori, 

Seamă n-am ținut de Tată, 

Alături de lumea-ntreagă 

Ființei mele i-am pus pată. 

M-am irosit și-mi pare rău 

În tot ce-a fost și este efemer, 

Cu viața m-am jucat ades

Și-acum nu pot decât să sper

Să sper că îmi vor fi iertate 

Gânduri și fapte la un loc,

De mână să mă iau cu ingeri,

Cu sfinții toți și busuioc.                Autor Gia Munteanu 

27.10.2022