CEASUL AL VI-LEA

 

¹³ pe Însuși Domnul puterilorⁱ, pe El sfințiți-L,
și El va fi frica voastră;
și dacă vei nădăjdui într'Însul, El îți va fi ție spre sfințenie; ¹⁴ și de El nu vă veți apropia ca de o piatră de poticnire
și nici ca de o piatră în cădere;
dar casa lui Iacob se află într'un laț,
iar locuitorii Ierusalimului într'o surpătură. ¹⁵ De aceea mulți din ei vor slăbi și vor cădea și vor fi zdrobiți;
și se vor zbate și duși vor fi oamenii din chiar întemeierea lor“. ¹⁶ Atunci se vor vădi cei ce pecetluiesc legea cu scopul de a nu o învăța. ¹⁷ Și se va zice: - Îl voi aștepta pe Dumnezeu,
Cel ce Și-a întors fața de la casa lui Iacob,
și voi nădăjdui într'Însul. ¹⁸ Iată, eu și pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu;
și'n casa lui Israel fi-vor ei spre semne și minuni
de la Domnul Atotțiitorul, Cel ce locuiește în muntele Sionului.^{j 19} Și dacă ei vă vor zice: „Întrebați-i pe cei ce
au în ei duhul ghicitului, pe cei ce vorbesc din pământ,
pe cei ce spun vorbe fără rost, pe cei ce cheamă morții!...“.
Oare un popor nu-L întreabă pe Dumnezeul său?
De ce să-i întrebe pe cei morți despre cei vii?^{k 20} Fiindcă El a dat legea spre ajutor,
pentru ca ei să nu poată vorbi în virtutea acestui cuvânt,
că adică nu vor mai fi atunci daruri pentru El. ²¹ Și foamete grea va veni peste voi;
și va fi că atunci când veți flămânzi veți fi cuprinși de mâhnire
și-i veți vorbi de rău pe cei mai-mari
și rânduielile părinților voștri; și vor căta sus la cer ²² și jos la pământ se vor uita, și, iată, grea întristare
și întuneric și necaz și strâmtorare și beznă de nepătruns cu ochii; ²³ și cel strâmtorat nu se va întrista doar pentru un timp.

¹ Întâi bea asta!
Treci repede la faptă, tu, țară a Zabulonului,
țară a Neftalimului^a
și voi, ceilalți care locuiți pe calea mării^b
și dincolo de Iordan,
Galileea neamurilor^c!
Poporul cel ce umbla în întuneric
a văzut lumină mare;^d
voi, cei ce locuiți în latura și în umbra morții,
lumină va străluci peste voi! ² Mulțimea poporului
pe care ai adus-o'ntru veselia Ta
în fața Ta se va veseli
precum cei ce se veselesc la seceriș
și precum cei ce-și împart prăzile. ³ Că li s'a luat jugul ce le stătea deasupra
și toiagul ce li se pusese pe grumaz;
că El a rupt toiagul hrăpăreților
ca'n zilele lui Madian. ⁴ Că ei vor înapoia toată haina luată cu vicleșug
și îmbrăcămintea luată prin jaf;
și vor vrea s'o facă,
chiar de-ar fi fost să fie arși cu foc. ⁵ Că Prunc ni S'a născut,
Fiu, și ni S'a dat,
a Cărui stăpânire Și-o poartă pe umăr;
și numele Lui se cheamă: „Înger-de-mare-sfat“,
„Sfetnic minunat“,
„Dumnezeu tare, biruitor“,
„Domn păcii“,
„Părinte al veacului ce va să fie“;
că Eu voi aduce pace peste domni
și sănătate Lui. ⁶ Mare va fi stăpânirea Lui
și păcii Lui nu-i va fi hotar.
Pe tronul lui David va ședea
și peste împărăția Sa,
ca s'o cârmuiască întru fericire^e
și s'o apere prin judecată și dreptate,
de acum și până'n veac.
Râvna Domnului Atotțiitorului va face acestea.