VECERNIA DE MARȚI DIN PRIMA SĂPTĂMÂNĂ A POSTULUI MARE
Facere 3, 21-26; 4, 1-7
21 Și Domnul Dumnezeu le-a făcut lui Adam și femeii sale îmbrăcăminte de piele și i-a îmbrăcat. 22 Și a zis Domnul Dumnezeu: „Iată, Adam a devenit ca unul din Noi, cunoscând binele și răul. Și acum, ca nu cumva să-și întindă el mâna și să ia roade din pomul vieții, să mănânce și să trăiască în veci...“, 23 Domnul Dumnezeu l-a scos din raiul Edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat. 24 Și l-a izgonit pe Adam și l-a așezat în fața raiului Edenului; și heruvimi a pus, și sabia de pară rotitoare să păzească drumul către pomul vieții.
1 Iar Adam a cunoscut-o pe Eva, femeia sa; și ea, zămislind, l-a născut pe Cain și a zis: „Am dobândit om de la Dumnezeu“a. 2 Și l-a mai născut pe fratele său, Abel. Abel era păstor de oi, iar Cain, lucrător de pământ. 3 Și a fost că, după un timp, Cain a adus din roadele pământului jertfă lui Dumnezeu. 4 Și a adus și Abel din cele întâi-născute ale oilor sale și din grăsimea lor. Și Domnul a căutat spre Abel și spre darurile lui, 5 dar spre Cain și spre darurile lui n'a căutat. Și s'a umplut Cain de mânie și fața-i era posomorâtă. 6 Și Domnul Dumnezeu ia zis lui Cain: „De ce te-ai mâniat și de ce-ți este fața posomorâtă? 7 Dacă tu faci bine, nu vei fi oare bine primit?b Dar de nu faci bine, păcatul stă pitit la ușă: pe tine te poftește, dar tu cată săi fii stăpân!“ Pilde 3, 34-35; 4, 1-22
34 Domnul le stă'mpotrivă celor mândri, dar celor smeriți le dă har. 35 Cei înțelepți vor moșteni mărire, iar cei necredincioși își vor stârni ocară.
1 Ascultați, fiilor, învățătura unui părinte și siliți-vă să cunoașteți cugetarea; 2 că bun dar vă dăruiesc eu vouă, legea mea să n'o lăsați deoparte. 3 Că și eu i-am fost tatălui meu fiu ascultător și drag am fost în fața mamei mele, 4 celor ce mă învățau, zicând: „Lipească-se cuvintele noastre de inima ta, 5 păzește poruncile, nu le da uitării, nici nu trece cu vederea graiul gurii mele, nici nu-l părăsi, ține-ți-l în față. 6 Câștigă-ți înțelepciune, câștigă-ți cunoaștere; n'o părăsi, și ea se va ține de tine; iubește-o, și ea te va păzi. 7 Începutul înțelepciunii este a-ți câștiga înțelepciunea, și'n tot câștigul tău câștigă cunoaștere: 8 primește-o, cuprinde-o, și ea te va înălța; cinstește-o, pentru ca și ea să te cuprindă, 9 pentru ca să-i dea capului tău cunună de daruri și cunună de mângâieri să te acopere“.a 10 Ascultă, fiule, și primește cuvintele mele și anii vieții tale se vor înmulți pentru ca multe să devină și căile vieții tale. 11 Că eu te învăț căile înțelepciunii și pe drepte cărări te călăuzesc: 12 dacă mergi, pașii tăi nu se vor poticni, dacă alergi, nu vei osteni. 13 Ține-te de învățătura mea, n'o părăsi, ci păstrează-ți-o pentru viața ta. 14 În căile necredincioșilor nu merge, nici să râvnești căile nelegiuiților; 15 în oricare loc li se adună tabăra, nu te duce acolo, fugi, îndepărtează-te; 16 că ei nu adorm dacă nu fac rău, le fuge somnul și nu pot adormi; 17 că ei cu bucatele necurăției se hrănesc și cu vinul fărădelegii se îmbată. 18 Căile drepților întocmai ca lumina luminează, merg înainte și lumină răspândesc până'n plinul zilei. 19 Căile necredincioșilor însă sunt întunecate, ei nici nu știu cum se împiedică. 20 Fiule, ia aminte la graiurile mele, de cuvintele mele alătură-ți auzul; 21 păzește-le în inima ta pentru ca izvoarele tale să nu scadă. 22 Că ele viață sunt tuturor celor ce le află și vindecare fiecărui trup.
Comentarii
Trimiteți un comentariu