Rugăciunea a doua către Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul

 O, întru tot Sfinte Cuvioase Părinte Grigorie, cel ce din pruncie te-ai dat pe tine Domnului rănindu-te de focul dragostei Lui și părăsind toate deșertăciunile lumii ca pe niște gunoaie, lăsând și pe părinții tăi, ai urmat cu toată dragostea după Dânsul, iubindu-L mai mult decât toate bunătățile cele trecătoare ale lumii acesteia. Că luminându-ți-se ochii sufletului tău, cu toată curăția I-ai slujit Lui ca un înger în trup, Care te-a preamărit cu darul facerii de minuni în viață și după moarte, că așa mărește Dumnezeu pe cei ce-L slăvesc pe El. De la Care, Fericite, după multe trude și osteneli, ai aflat har și milă, că sfințindu-te privești cu cetele îngerești la lumina cea preadulce a Preasfintei Treimi. Rugămu-te dar, Sfinte al lui Dumnezeu, primește aceste rugăciuni de la noi, slugile tale, care nădăjduim la ajutorul tău, cei ce ne-am îmbogățit cu sfintele tale moaște, care cu darul lui Dumnezeu revarsă mireasmă bună și încuviințată celor credincioși. Deci avându-te către Milostivul Dumnezeu bun părtinitor, aducem ție această puțină a noastră rugăciune, și fii folositor și rugător pentru noi către Dumnezeu, ca prin rugăciunile tale să fim apărați de luptătorii noștri vrăjmași văzuți și nevăzuți, izbăvindu-ne și de toată ispita și necazul cel negândit și neașteptat și de chinurile cele veșnice ce va să fie și să aflăm mila în ziua Judecății a ne învrednici și noi cu tine de nespusele bunătăți, privind lumina cea preadulce și desfătată a feței lui Dumnezeu, slăvind pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.