În ziua când s-au unit destine
În ziua când s-au unit destine
În ianuarie, când gerul cuprinde pământul,
Și sufletele noastre așteaptă un semn,
S-a-ntâmplat ceva sfânt, un eveniment grandios,
Unirea Principatelor, visul românilor.
În an de grație, o mie opt sute cincizeci și nouă,
S-au unit două inimi, două lumi într-una,
Sub sceptrul lui Cuza, unirea s-a făcut,
Și-un nou capitol în istorie s-a scris.
De la Carpați până-n mare, un singur glas a răsunat,
Un strigăt de bucurie, un dor împlinit.
Românii, uniți în credință și-n dor,
Au clădit o țară nouă, cu suflet curat.
Și astăzi, când ne aducem aminte de acest eveniment,
Simțim în suflet mândria și recunoștința.
Pentru înaintașii noștri, care au luptat cu înverșunare,
Pentru țara noastră, unită și puternică.
Să fim mereu uniți, așa cum ne-am dorit,
Să păstrăm tradițiile și credința străbună.
Și să mulțumim lui Dumnezeu, pentru darul unirii,
Care ne-a făcut un neam puternic și etern.
.
Autor Teolog și Jurnalist Caranda Daniel Orșova
24.01.2001
https://revistaviataviataspirituala.blogspot.com/2025/01/in-ziua-cand-s-au-unit-destine.html
Comentarii
Trimiteți un comentariu