Iacov 3, 1-10
Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 63: 11, 1)
Veseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți la inimă.
Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ție.
1 Nu mulți dintre voi să deveniți învățători, frații mei, știind că noi, aceștia, vom fi supuși unei judecăți mai aspre. 2 Fiindcă noi în multe greșim. Dacă e cineva care să nu greșească'n cuvânt, apoi acela e bărbat desăvârșit, în stare să-și înfrâneze și trupul întreg. 3 Că dacă le punem cailor zăbala'n gură spre a ni-i supune, cârmuim și trupul lor întreg. 4 Uitați-vă și la corăbii: cât sunt ele de mari și mânate de vânturi puternice, purtate sunt de o cârmă foarte mică oriîncotro le îndreaptă vrerea cârmaciului. 5 Așa și limba: mic mădular este, dar cu mari lucruri se fălește! Iată: puțin foc, și câtă pădure aprinde! 6 Foc este și limba; lume a fărădelegii, limba își are locul ei între mădularele noastre, cea care spurcă trupul întreg și pune foc pe roata lumilora, ea însăși fiind aprinsă de gheenăb. 7 Că orice soi de fiare și de păsări, de târâtoare și de vietăți din mare e domolit și a fost domolit de soiul omenesc, 8 dar limba, nimeni dintre oameni n'o poate domoli: rău fără odihnă, plină cu venin aducător de moarte. 9 Cu ea Îl binecuvântăm pe Domnul-și-Tatăl, cu ea îi blestemăm pe oamenii care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. 10 Din aceeași gură ies binecuvântarea și blestemul. Frații mei, asta nu trebuie să fie-așa!
Aliluia, glasul al 4-lea (Psalm 91: 12, 13)
Stih 1: Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel din Liban se va înmulți.
Stih 2: Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile Dumnezeului nostru vor înflori.
Comentarii
Trimiteți un comentariu