REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Sl...

  Glasul 4 M ielușeaua Ta, Iisuse, Agata, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Pomenită la data de 5 februarie ​Sfânta Agata rămâne în istoria creștinismului una dintre cele mai emblematice figuri ale rezistenței spirituale în fața prigoanei romane. Originară din Sicilia (Panorm – actualul Palermo), tânăra s-a remarcat prin frumusețe neasemuită și o noblețe care depășea statutul său social generos. ​Contextul Istoric și Conflictul ​În timpul împăratului Deciu (249-251 d.Hr.), prigoana împotriva creștinilor a căpătat o formă sistematică. Guvernatorul Siciliei, Chintian , a văzut în Agata nu doar o „vinovată” de credință, ci și o pradă: dorea averea ei și posesia frumuseții sale. ​Etapele Pătimirii ​ Ispitirea prin desfrâu: Dusă în casa Afrodisiei pentru a fi coruptă moral, Agata a rămas neclintită, afirmând că mintea ei este „întemeiată pe piatra care este Hristos”. ​ Dialogul cu tiranul: În fața tribunalului, ea a apărat demnitatea de „roabă a lui Hristos”, răspunzând cu duh de discernământ acuzațiilor lui Chintian. ​ Martiriul și Minunea Sfântului Pet...

  Î ntunecoasă este temnița, luminoasă mucenița, S fânta Agata strălucește în întuneric. D e partea cealaltă a curților, i nundat de lumină Stă chinuitorul, negru de ură, N oi chinuri născocind pentru fecioara Agata. P e sine însuși se chinuie cu ăst cuget, E l este un întuneric în mijlocul luminii. C ăci celui logodit cu Hristos t emnița îi este luminoasă, I ar urâtorului de dreptate, p alatul îi este tartar. Î ntunecoasă este temnița, l uminoasă mucenița. S fânta Teodula, auzind de Hristos, P e El L-a urmat, porumbiță curată. P entru Hristos, g loata a împins-o în întuneric, D ar Teodula stă cu bucurie, f ără teamă de nimeni. C ând urâtorii ei, plini de răutate, C hinuiți de ură șed în palate bogate N umai la rău cugetând; lor totul le este chin, L ipsă și nemulțumire, căci ei pe Hristos nu-L cunosc I ar toate tainele vieții ei strâmb le citesc.

  Sfânta Agata, această slăvită fecioară muceniță a lui Hristos, s-a născut în orașul sicilian Palermo (sau Catania, conform unor variante locale) din părinți nobili și bogați [1]. Când împăratul Decius (249-251) a pornit prigoanele contra creștinilor, Sfânta Agata a fost arestată și adusă la judecată înaintea dregătorului Quintian. Acesta, văzând-o pe Agata frumoasă, a dorit-o de soție. Când i-a făcut cunoscută dorința lui, Agata i-a răspuns că ea deja este mireasa lui Hristos și nu-I poate fi necredincioasă Mirelui ei. Quintian a supus-o atunci la torturi sângeroase. Agata a fost umilită, biciuită, legată de un copac și flagelată până ce din ea curgeau râuri de sânge [2]. Judecătorul încerca în acest timp să o facă să se lepede de Hristos, promițându-i eliberarea din aceste chinuri. Dar mireasa lui Hristos răspundea: „Aceste chinuri îmi sunt mie foarte folositoare; de vreme ce nici grâul nu poate fi strâns în grânar până ce nu este bătut și curățat de pleavă, așa nici sufletul me...

  Această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este cinstită ca făcătoare de minuni nu doar pentru cei care sunt cu trupul pe moarte, ci și pentru cei a căror suflete sunt în pericol de a muri duhovnicește. Nu se cunoaște originea icoanei „Aflarea celor pierduți”, însă există mai multe icoane vechi făcătoare de minuni cu acest nume, prin care Maica Domnului și-a arătat mila față de cei aflați în pericol de moarte. Icoana Maicii Domnului „Aflarea celor pierduți” este prăznuită pe 5 februarie (stil nou / 18 februarie stil vechi). Istoricul minunii lui Teodot Obukov La mijlocul veacului al XVIII-lea, în satul Bor din guberia Kaluga, un țăran evlavios pe nume Teodot Obukov, a pierdut drumul în timpul unui viscol puternic în ziua praznicului Botezului Domnului. Nemaiavând nădejde să fie salvat, Teodot se așeză în sania sa unde a început să înghețe. În acele momente îngrozitoare, acesta s-a rugat Maicii Domnului să îl ajute, făgăduind că dacă va scăpa cu viață, va dărui o copie a ...

Istoricul și Semnificația: Icoana Maicii Domnului din Eleț-Cernigov ocupă un loc aparte în iconografia ortodoxă. Conform surselor bibliografice credibile, apariția miraculoasă a icoanei este datată în jurul anului 1060 , în apropiere de orașul Cernigov. Această icoană este venerată pentru istoria sa bogată și pentru rolul său spiritual, fiind considerată ocrotitoare și făcătoare de minuni. ​ Surse Bibliografice: Referințele provin din volume de sinaxare și site-uri ortodoxe recunoscute, care oferă detalii despre: ​ Iconografie: Descrierea detaliată a icoanei și elementele sale distinctive. ​ Istoric: Contextul apariției și drumul parcurs de icoană de-a lungul secolelor. ​ Minuni: Relatări consemnate despre vindecări și alte fapte miraculoase atribuite icoanei.

  ​Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec” este prăznuită pe 20 decembrie și 5 februarie . Această icoană este cunoscută ca ocrotitoarea marinarilor și a tuturor celor ce călătoresc pe ape. ​Lenkovo, un sat de lângă Novgorod (Rusia), a avut odată o biserică cu hramul Soborul Maicii Domnului, motiv pentru care locul este cunoscut sub numele de „Bogorodicini” (care înseamnă „al Maicii Domnului”). În timpul incursiunilor polonezilor din secolul al XVII-lea, orașul Lenkovo a fost devastat, iar bisericile sale au fost complet distruse. După aceasta a fost construită o nouă biserică cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail, care a găzduit icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Conform tradiției, icoana a fost adusă în această biserică de la fosta biserică a Maicii Domnului. ​Povestea icoanei este una impresionantă: pe râul Desno, vizavi de dealul pe care mai târziu a fost construită biserica, era un vârtej de apă foarte periculos, greu de traversat chiar și de către cei mai e...

 

--- Se povestește că un tânăr învățat, plin de mândrie pentru studiile sale, a mers să-l viziteze pe Sfântul Isidor în pustia Pelusiului. Tânărul vorbea mult, citând versete și legi, încercând să-l impresioneze pe bătrân cu elocința sa. Sfântul Isidor l-a ascultat în tăcere, apoi l-a rugat să-l ajute să scoată apă dintr-o fântână din apropiere. Când tânărul a ridicat găleata, Sfântul a observat că acesta purta o haină de mătase foarte scumpă sub mantia de pelerin. Atunci, Sfântul Isidor i-a spus cu blândețe: — Fiule, dacă vrei să înveți pe cineva drumul spre cer, asigură-te că picioarele tale au bătătorit deja cărarea, altfel ești ca un indicator care arată direcția, dar el însuși rămâne bătut de ploi în același loc. — Dar Avva, am citit toate cărțile și știu ce trebuie făcut! a răspuns tânărul. Atunci, Sfântul Isidor a luat o piatră și a aruncat-o în apă, spunând: — Vezi piatra aceasta? Stă de ani de zile în mijlocul izvorului, dar dacă o vei sparge acum, vei vedea că interiorul ei es...

  Prochimen, glasul al 3-lea (Luca 1: 47, 48) M ărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile. 1 Iubiților, aceasta este acum a doua epistolă pe care v'o scriu; în amândouă vă trezesc în amintire a judecata limpede, 2 ca să vă aduceți aminte de cuvintele cele mai'nainte grăite de sfinții profeți și de porunca Domnului și Mântuitorului, dată prin apostolii voștri. 3 Mai întâi pe aceasta trebuie s'o știți: că'n zilele cele de apoi vor veni cu batjocură batjocoritori care vor trăi după poftele lor 4 și vor zice: Unde este făgăduința venirii „Lui“? că de când au adormit părinții b , toate rămân așa ca de la'nceputul zidirii... 5 Fiindcă ei se fac a nu ști că, la cuvântul Domnului, cerurile erau de demult și că pământul s'a închegat din apă și prin apă, 6 că prin ele c a pierit lumea de atunci, înecată de apă. 7 Cât despre cer...

  24 Ci în acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca și luna nu-și va mai da lumina. 25 Și stelele vor cădea din cer și puterile cele din ceruri se vor clătina. 26 Și atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă și cu slavă. 27 Și atunci pe îngerii Săi îi va trimite și pe aleșii Săi îi va aduna din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului. 28 Învățați de la smochin parabola: Când mlădița lui se face fragedă și înfrunzește, știți că vara e aproape. 29 Tot așa și voi, când le veți vedea pe acestea plinindu-se, să știți că El este aproape, lângă uși. 30 Adevăr vă grăiesc că neamul acesta nu va trece până ce toate acestea nu vor fi. 31 Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

  Glasul 4 Arătatu-Te-ai astăzi... A lt Luceafăr aflându-te pe tine Biserica, întru sine și luminându-se cu strălucirile cuvintelor tale, strigă ție: bucură-te preafericite, de Dumnezeu Înțelepțite Părinte Isidor.

  Troparul Sfântului Cuvios Isidor Pelusiotul, glasul al 8-lea: Î ntru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; și lucrând, ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci, să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Isidor, duhul tău. C ântarea 1, glasul al 6-lea. Irmos: Ca pe uscat umbl ând Israel... Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Isidor, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. S uspinul inimii mele celei zdrobite ascultându-l, Stăpâne, vindecă cumplita zdrobire a sufletului meu, Hristoase, cu rugăciunile cuviosului Tău, ca un Atotputernic. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Isidor, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. R idicându-te cu înțelepciune Dumnezeiască de la lucrarea faptei celei bune la curgerea cea curată de Dumnezeu, Sfinte Isidor, stând înaintea lui Dumnezeu de-a pururea, te-ai îmbogățit în chip lămurit cu arătarea cea plină de desfătare...