Evrei 12, 25-29
Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 63: 11, 1)
Veseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți la inimă.
Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ție.
25 Vedeți să nu-I întoarceți spatele Celui ce grăiește; că dacă n'au scăpat de pedeapsă aceia, care I-au întors spatele Celui ce prin cuvinte le aducea cerul pe pământ, cu atât mai mult noi, de ne vom îndepărta de Cel ce ne grăiește chiar din ceruri; 26 al Cărui glas a cutremurat atunci pământul, iar acum a făgăduit, zicând: Încă o dată zdruncina-voi nu numai pământul, ci și cerul. 27 Iar cuvintele încă o dată arată schimbarea celor zdruncinate, ca a unor lucruri făcute, spre a rămâne cele ce sunt de nezdruncinat. 28 De aceea, pentru că noi primim o împărăție de nezdruncinat, să mulțumim prin aceea că'ntru evlavie și frică Îi aducem lui Dumnezeu bineplăcută slujbă. 29 Căci Dumnezeul nostru e foc mistuitor.
Aliluia, glasul al 4-lea (Psalm 91: 12, 13)
Stih 1: Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel din Liban se va înmulți.
Stih 2: Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile Dumnezeului nostru vor înflori.
Comentarii
Trimiteți un comentariu