Prezentarea Lhana Roma- Nova
Prezentarea Lhana Roma- Nova
a) FIRUL DE PĂIANJEN, Editura Scrisul Românesc, 2019;
b) LILIAC… ȘI-AL MEU VAMPIR, Bibliocărți, 2019.
Participare în mai multe antologii literare:
a) AD INFINITUM II, Bibliocărți (2019);
b) DHURATA HYJNOR (DARURI DIVINE), Amanda Edit Verlag (2020);
c) METAFORE – ANA PODARU, Editura Inspirescu (2020);
d) VULCANUL PANDEMIC. Între speranțe și iluzii, Editura Izvorul Cuvântului
(2020);
e) LITERATURA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ, Editura Art Creativ (2020);
f) ANTOLOGIA REZISTENȚEI, vol. 1: PANDEMIA, Asociația pentru Civilizația
Ortodoxă (2020);
g) LITERATURA DE IERI, DE AZI ȘI DE MÂINE, Editura Liric Graph (2020).
h) VISUL COPILĂRIEI, Editura eCreator (2020).
Premii:
a) Premiul special “Stefan Neagu” al Consiliului Local Potlogi – Festivalul-concurs de poezie patriotică <Sub crucea Sfântului martir Brâncoveanu>, 2019;
b) Premiul I – Festivalul internațional de poezie „METAFORE – ANA PODARU”,
Secțiunea <Poezie metafizică>, 2020.
Publică în diverse reviste și ziare (din țară și străinătate):
Luceafărul, Expres Cultural, Surâsul Bucovinei, Basarabia literară, Povestea ta, Armonii culturale, Resurse creștine, Gorjeanul, Ziarul Națiunea, Logos și Agappe, Vitrina cu oglinzi, Așii români, Star press internațional, Vâlcea turism, Aspirații, Bibliocărți, Zevzeci pe veci, Buletin parohial „Hai cu noi”, Vitrina cu oglinzi,
eCreator, Însemne culturale, Luceafărul din vale, Aspirații, Crai nou, Resurse ortodoxe, Viața spirituală etc.
b) LILIAC… ȘI-AL MEU VAMPIR, Bibliocărți, 2019.
Participare în mai multe antologii literare:
a) AD INFINITUM II, Bibliocărți (2019);
b) DHURATA HYJNOR (DARURI DIVINE), Amanda Edit Verlag (2020);
c) METAFORE – ANA PODARU, Editura Inspirescu (2020);
d) VULCANUL PANDEMIC. Între speranțe și iluzii, Editura Izvorul Cuvântului
(2020);
e) LITERATURA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ, Editura Art Creativ (2020);
f) ANTOLOGIA REZISTENȚEI, vol. 1: PANDEMIA, Asociația pentru Civilizația
Ortodoxă (2020);
g) LITERATURA DE IERI, DE AZI ȘI DE MÂINE, Editura Liric Graph (2020).
h) VISUL COPILĂRIEI, Editura eCreator (2020).
Premii:
a) Premiul special “Stefan Neagu” al Consiliului Local Potlogi – Festivalul-concurs de poezie patriotică <Sub crucea Sfântului martir Brâncoveanu>, 2019;
b) Premiul I – Festivalul internațional de poezie „METAFORE – ANA PODARU”,
Secțiunea <Poezie metafizică>, 2020.
Publică în diverse reviste și ziare (din țară și străinătate):
Luceafărul, Expres Cultural, Surâsul Bucovinei, Basarabia literară, Povestea ta, Armonii culturale, Resurse creștine, Gorjeanul, Ziarul Națiunea, Logos și Agappe, Vitrina cu oglinzi, Așii români, Star press internațional, Vâlcea turism, Aspirații, Bibliocărți, Zevzeci pe veci, Buletin parohial „Hai cu noi”, Vitrina cu oglinzi,
eCreator, Însemne culturale, Luceafărul din vale, Aspirații, Crai nou, Resurse ortodoxe, Viața spirituală etc.
EDENUL RĂTĂCITOR
Când Dumnezeu a creat Cerul și pământul
și toată oștirea lor a început a bate vântul dinspre răsărit…
ochii în toamnă aruncându-și I s-au rătăcit în grădina ce-o uitase pe-un scaun de
antracit…
i-a ademenit infernul… farmecu-i luxurios le-a trimis ofrandă somnul!
Iscoade verzi își trimitea Edenul când prea trist și furios el devenea pre
Domnul…
numai lacrimi, zâmbet trist răsăreau din ametist
și începeau să cadă în clipe, să renască în aripe…
aripile încep să zboare peste cer, peste pământ
și-ating ochi pierduți în zare căutându-și propriul gând,
căutând parcă anume ier rătăcitor, un nume… sau ce-o fi!
și toată oștirea lor a început a bate vântul dinspre răsărit…
ochii în toamnă aruncându-și I s-au rătăcit în grădina ce-o uitase pe-un scaun de
antracit…
i-a ademenit infernul… farmecu-i luxurios le-a trimis ofrandă somnul!
Iscoade verzi își trimitea Edenul când prea trist și furios el devenea pre
Domnul…
numai lacrimi, zâmbet trist răsăreau din ametist
și începeau să cadă în clipe, să renască în aripe…
aripile încep să zboare peste cer, peste pământ
și-ating ochi pierduți în zare căutându-și propriul gând,
căutând parcă anume ier rătăcitor, un nume… sau ce-o fi!
Rătăcind din zi în noapte, rătăcind din noapte în zi,
Edenul cel furios, ca într-o joacă de copii,
a scăpat aripa în gânduri unde stau la pândă în cârduri nehotarele
și între mii de nehotare se-ascund umbre de ochi care… hoinăresc!
aripa începe-a grăi către ochii cenușii când le-arată că-i rănită de ispită
și le cere s-o vegheze, s-o urmeze… prin neant.
Edenul cel furios, ca într-o joacă de copii,
a scăpat aripa în gânduri unde stau la pândă în cârduri nehotarele
și între mii de nehotare se-ascund umbre de ochi care… hoinăresc!
aripa începe-a grăi către ochii cenușii când le-arată că-i rănită de ispită
și le cere s-o vegheze, s-o urmeze… prin neant.
Din cenușa ochilor pierduți se nasc doi copii desculți care simt c-or fi vânduți
pe-un talant,
cineva îi ia de mână și le spune să rămână o fărâmă dintr-o clipă sub aripă
iar din aripa rănită cresc fuioare de răchită pentru clipa învechită
ce renasc într-o omidă care încearcă s-o ucidă în oglindă…
dar Eden rătăcitor i-a sărit în ajutor și, încercând a salva clipa, și-a recunoscut
aripa
care, fără de tăgadă, vrea lumină… ca s-o vadă!
pe-un talant,
cineva îi ia de mână și le spune să rămână o fărâmă dintr-o clipă sub aripă
iar din aripa rănită cresc fuioare de răchită pentru clipa învechită
ce renasc într-o omidă care încearcă s-o ucidă în oglindă…
dar Eden rătăcitor i-a sărit în ajutor și, încercând a salva clipa, și-a recunoscut
aripa
care, fără de tăgadă, vrea lumină… ca s-o vadă!
OH, VOI, PĂSĂRI CĂLĂTOARE!…
Am scris acest poem inspirată fiind de un citat biblic:
“HOTARELE NEAMURILOR AU FOST STATORNICITE DUPĂ
NUMĂRUL ÎNGERILOR LUI DUMNEZEU” și cer îngăduința de a medita
fiecare dintre noi la hotarele ce-am încălcat…
Diaspora desemnează totalitatea comunităților evreiești dispersate și stabilite în
afara Palestinei ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de
către Nabucodonosor al II-lea, regele Babilonului, mai ales în urma captivității
babiloniene.
În vocabularul grecesc cuvântul se compune din DIA – ce desemnează
„împrejurul” și SPORA – cuvânt ce înseamnă a „împrăștia”.
“HOTARELE NEAMURILOR AU FOST STATORNICITE DUPĂ
NUMĂRUL ÎNGERILOR LUI DUMNEZEU” și cer îngăduința de a medita
fiecare dintre noi la hotarele ce-am încălcat…
Diaspora desemnează totalitatea comunităților evreiești dispersate și stabilite în
afara Palestinei ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de
către Nabucodonosor al II-lea, regele Babilonului, mai ales în urma captivității
babiloniene.
În vocabularul grecesc cuvântul se compune din DIA – ce desemnează
„împrejurul” și SPORA – cuvânt ce înseamnă a „împrăștia”.
OH, VOI, PĂSĂRI CĂLĂTOARE!…
Oh, voi , păsări călătoare ce-ați zburat – la zei, datoare – către flori otrăvitoare,
cum gândit-ați că se poate a trăi viață, nu moarte, într-un pat al altor gloate
când adus-ați jertfă sfântă unor demoni ce înspăimântă? lira lor, în voi și-o
împlântă!
Ați iubit viața caducă… n-ați văzut cum se usucă floarea în spicul de bursucă?
N-ați simțit rânjind păcatul când v-a cotropit căscatul și ați înghițit ducatul?
Pentru ce-ați ales arginții blestemați și ei de sfinții la care se -nchină prinții?
Ați uitat cum zis-a Domnul? O să vă răpesc tot somnul
când nu-i rob, nici liber omul!
cum gândit-ați că se poate a trăi viață, nu moarte, într-un pat al altor gloate
când adus-ați jertfă sfântă unor demoni ce înspăimântă? lira lor, în voi și-o
împlântă!
Ați iubit viața caducă… n-ați văzut cum se usucă floarea în spicul de bursucă?
N-ați simțit rânjind păcatul când v-a cotropit căscatul și ați înghițit ducatul?
Pentru ce-ați ales arginții blestemați și ei de sfinții la care se -nchină prinții?
Ați uitat cum zis-a Domnul? O să vă răpesc tot somnul
când nu-i rob, nici liber omul!
Voi trimite asupra voastră
printr-o cetină măiastră
dinți de fiare într-o buiastră
și venin de târâtoare
într-o zi de sărbătoare
prin voinic, la cingătoare!
printr-o cetină măiastră
dinți de fiare într-o buiastră
și venin de târâtoare
într-o zi de sărbătoare
prin voinic, la cingătoare!
Azi, din muntele Sinai,
coborât-am cu alai
la feciori cu păr bălai,
iar în dreapta Mea duceam
focul legii – străluceam
când, deodată, mă cruceam…
coborât-am cu alai
la feciori cu păr bălai,
iar în dreapta Mea duceam
focul legii – străluceam
când, deodată, mă cruceam…
Ați aprins a Mea mânie…
M-ați umplut de gelozie
când treceam pe la chindie
și-am văzut că vă închinați
unor dumnezei minați,
sufletul… vi-l ruinați!
M-ați umplut de gelozie
când treceam pe la chindie
și-am văzut că vă închinați
unor dumnezei minați,
sufletul… vi-l ruinați!
Pentru ce M-ați părăsit
și-ați pus grâul la prăsit,
pieile – la argăsit
într-o țarină străină
de-al Meu gând, de-a Mea inimă,
nu gândiți că asta-i crimă?
și-ați pus grâul la prăsit,
pieile – la argăsit
într-o țarină străină
de-al Meu gând, de-a Mea inimă,
nu gândiți că asta-i crimă?
Beți din scorpion veninul…
Vă înșelați, nu-i ăsta vinul,
mai amar decât pelinul,
via lor – vița Sodomei
și din șesurile Gomorei…
Vinul vostru, al Diasporei!
Vă înșelați, nu-i ăsta vinul,
mai amar decât pelinul,
via lor – vița Sodomei
și din șesurile Gomorei…
Vinul vostru, al Diasporei!
Pierzătoare de aspidă
e otrava din omidă…
Inodoră, insipidă!
Dar, a Mea e răzbunarea
când veți cere lumânarea
ca să vă aflați iertarea!…
e otrava din omidă…
Inodoră, insipidă!
Dar, a Mea e răzbunarea
când veți cere lumânarea
ca să vă aflați iertarea!…
Și, a Mea e răsplătirea
când vă va durea privirea
să găsească mântuirea,
căci v-am zis să semănați,
grâul vost’ să-l legănați,
vorba să nu-mi clătinați…
când vă va durea privirea
să găsească mântuirea,
căci v-am zis să semănați,
grâul vost’ să-l legănați,
vorba să nu-mi clătinați…
Eu v-am spus c-a’ fi pieire
când picioru’ dă de știre
printr-o mare poticnire
și v-am spus c-a’ fi urgie
când scrisoare pe hârtie
când picioru’ dă de știre
printr-o mare poticnire
și v-am spus c-a’ fi urgie
când scrisoare pe hârtie
nu vrea nimeni a mai scrie…
Milostiv aș vrea să fiu
dar acum e prea târziu,
cerul tot e purpuriu,
fiindcă ard în taină îngeri
care-au suferit înfrângeri…
Ați înfipt în ei străpungeri!
dar acum e prea târziu,
cerul tot e purpuriu,
fiindcă ard în taină îngeri
care-au suferit înfrângeri…
Ați înfipt în ei străpungeri!
Noi statorniceam hotare
pentru îngeri cu chitare,
semănam mărgăritare,
îngeri să vă păstorească,
lira lor vă preaslăvească,
ființa… v-o desăvârșească!
pentru îngeri cu chitare,
semănam mărgăritare,
îngeri să vă păstorească,
lira lor vă preaslăvească,
ființa… v-o desăvârșească!
Însă voi, păsări viclene,
v-ați umflat degrab’ în pene
și v-ați îmbuibat de lene,
n-ați mai vrut ara ogorul,
v-ați luat traista și piciorul…
Ați uitat cine-i Păstorul!
v-ați umflat degrab’ în pene
și v-ați îmbuibat de lene,
n-ați mai vrut ara ogorul,
v-ați luat traista și piciorul…
Ați uitat cine-i Păstorul!
Oh, voi, păsări călătoare ce-ați zburat – la zei, datoare – către flori otrăvitoare,
cum gândit-ați că și Eu aș iubi alt dumnezeu pentru voi, pui de ateu,
când lăsat-ați ca să crească prin pădure numai iască? fluturii nu pot s-o pască!
Ai mei fluturi de lumină ard pe cer și nu au vină că fugit-ați din grădină;
acum țarina e plină de tâlhari… și de neghină, s-o smulgem din rădăcină!
cum gândit-ați că și Eu aș iubi alt dumnezeu pentru voi, pui de ateu,
când lăsat-ați ca să crească prin pădure numai iască? fluturii nu pot s-o pască!
Ai mei fluturi de lumină ard pe cer și nu au vină că fugit-ați din grădină;
acum țarina e plină de tâlhari… și de neghină, s-o smulgem din rădăcină!
TU, cel ce-ai citit acestea și ai înțeles povestea,
poți să spui fără păcat ce hotare-ai încălcat?
poți să spui fără păcat ce hotare-ai încălcat?
hotarul iubirii?…
hotarul credinței?…
hotarul adevărului?…
hotarul dreptății?…
hotarul virtuții?…
hotarul luminii?…
hotarul amintirilor?…
hotarul viselor?…
hotarul florilor?…
hotarul fluturilor?…
hotarul zilei de mâine?…
hotarul fericirii?
hotarul speranțelor?…
hotarul dragonilor?…
… hotarul?… hotarul?… hotarul lui Dumnezeu?…
Comentarii
Trimiteți un comentariu