Evrei 11, 8-16
Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 98: 5, 1)
Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este.
Stih: Domnul împărățește: să se mânie popoarele. Șade pe heruvimi: să se cutremure pământul.
8 Prin credință s'a supus Avraam când a fost chemat să plece la locul pe care avea să-l primească spre moștenire; și a plecat fără să știe'ncotro merge. 9 Prin credință a locuit el vremelnic în ținutul făgăduinței ca'ntr'un ținut străin, trăind în corturi cu Isaac și cu Iacob, cei împreună-moștenitori ai aceleiași făgăduințe; 10 fiindcă el aștepta cetatea care are temelii, al cărei izvoditor și ziditorf este Dumnezeu. 11 Prin credință însăși Sarra primit-a putere să zămislească fiu, deși trecuse de vârsta cuvenită, pentru că și L-a socotit credincios pe Cel ce făgăduise; 12 iată deci cum dintr'un singur om, și acela ca și mort, s'au născut atâția urmași - mulți ca stelele cerului și ca nisipul cel fără de număr de pe țărmul mării. 13 Întru credință murit-au toți aceștia, fără să fi primit roadele făgăduințelor, dar de departe văzându-le și îmbrățișându-leg, și mărturisind că străini sunt ei și călători pe pământ. 14 Fiindcă cei ce vorbesc astfel fac dovadă că-și caută patrie; 15 și dacă s'ar fi gândit la aceea din care ieșiseră, ar fi avut vreme să se'ntoarcă; 16 dar de fapt ei doresc una mai bună, adică cerească. Iată de ce Dumnezeu nu Se rușinează să Se numească Dumnezeul lor: că le-a pregătit cetate.
Aliluia, glasul 1 (Psalm 73: 2, 13)
Stih 1: Adu-Ți aminte de adunarea Ta, pe care ai câștigat-o de la început.
Stih 2: Iar Dumnezeu, Împăratul nostru mai înainte de veci, a lucrat mântuire în mijlocul pământului.

Comentarii
Trimiteți un comentariu