IMNUL ARĂTĂRII DOMNULUI (TEOFANIA)
---
IMNUL ARĂTĂRII DOMNULUI (TEOFANIA)
La Iordan, sub cerul de smalț și de pară,
Se-adună mulțimea în haine de seară,
Dar nu e o seară ca oricare alta,
Ci ziua în care Se spală tot muntele, balta.
**Ioan**, Înaintemergătorul, cu trupul de post,
Privind spre Mesia, își află un rost.
„Eu sunt doar un glas ce în pustie strigă,
Iar Tu ești Acela ce lumea ridică!”
**Hristos**, Fiul Sfânt, în val se coboară,
Deși n-are patimi ce-n suflet să-L doară.
Izvorul de viață în apă pășește,
Și firea întreagă acum se-nnoiește.
Se-aud tunetele, Iordanul dă-napoi,
Căci vede pe Domnul venind spre noi.
Când capul Își pleacă sub mână de tină,
Se umple pământul de marea Lumină.
Din ceruri, o voce ca tunetul sună:
E **Tatăl** ce lumea și cerul adună!
„Acesta-i al Meu Fiu iubit, preaslăvit,
În El Mi-e plăcerea, pe El L-am trimis!”
Iar peste cel creștet, curat și smerit,
În chip de porumbel, un zbor a venit.
E **Duhul cel Sfânt**, a Treimii pecete,
Ce stinge a lumii străveche, lungă sete.
O, Sfântă Treime, Arătată la mal,
Tu sfărâmi al morții și-al răului val!
Hristos Se botează, pământul învie,
Slavă Ție, Doamne, de-acum în vecie!
AUTOR: TEOLOG ȘI JURNALIST CARANDA DANIEL: ORȘOVA 6.01.2026

Comentarii
Trimiteți un comentariu