Balada Sfinților Brâncoveni



---


Balada Sfinților Brâncoveni


În vremuri de tristețe, de greu și amar,

Când tronul strămoșesc era un altar,

Domnitorul Brâncoveanu, cu sufletul plin,

Păzea legea țării și-al Domnului destin.


La Constantinopol, un pașă viclean,

Îi cere credința, îi vrea pe-al său plan.

„Lepădați-vă de Hristos, de Cruce și de Legi,

Și-n schimb veți avea averi și-ale lumii prețuiri!”


Dar domnul nu vrea, și-n inima sa,

Eram mai puternic decât o sabie.

„Bogăția-i o umbră, puterea-i un fum,

Calea spre veșnicie e un singur drum.”


Și-au luat patru fii, ca flori din grădină,

Constantin, Ștefan, Radu și Matei,

Și-au stat toți în lanțuri, toți la fel de tineri,

Și mama, Maria, s-a rugat pentru ei.


Și le-au spus să aleagă, să fie viteji,

Să lase credința, și-n schimb să aibă averi.

Dar cel mai mic, Matei, cu ochii-n lacrimi,

A strigat: „Eu vreau pe Hristos, vreau să fiu cu Tine!”


Și domnul s-a bucurat de-a fiului grai,

Și-a spus: „Voi fi cu voi, pe-același drum spre Rai.”

Și a căzut capul, și-alături de el,

S-au dus toți copiii, spre cerul cel sfânt.


Și a murit domnul, și-a murit cei patru fii,

Pentru Hristos și pentru credință,

Și-au lăsat în urmă un mare cuvânt:

"Suntem creștini și nu ne vom schimba!"                                        AUTOR: TEOLOG ȘI JURNALIST CARANDA DANIEL ORȘOVA 15

08.2005


Și astăzi, când trecem pe la poarta lor sfântă,

Să ne amintim de-al lor chip de credință,

De jertfa ce-au pus-o la temelia țării,

Și de a lor viață, ce-a fost ca o carte.

 

---

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta