REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

 

  Într-un deșert arid și pustiu, unde soarele ardea nemilos și vântul bătea cu putere, o sămânță mică a fost aruncată. Era o sămânță specială, purtătoare a unei vieți noi și a unei speranțe infinite. Sămânța aceasta era ca Sfânta Melania, o femeie bogată și puternică, care a ales să-și lase în urmă toate bunurile și să se retragă în singurătate pentru a-și cultiva sufletul. La început, sămânța a stat ascunsă în pământul uscat, așteptând momentul potrivit să încolțească. Și Sfânta Melania, în singurătate și în rugăciune, și-a așteptat rândul să înflorească spiritual. Cu timpul, sămânța a găsit puțină apă și a început să se dezvolte. A trimis rădăcini adânc în pământ, ca să găsească hrana de care avea nevoie. Și Sfânta Melania, prin post și rugăciune, și-a întărit sufletul și l-a făcut mai puternic. În cele din urmă, sămânța a înflorit într-o plantă frumoasă și parfumată. Și Sfânta Melania, prin virtuțile ei, a devenit un model de urmat pentru toți creștinii. **Ce ne învață această p...

  Doamne, Dumnezeul meu, osândit stau înaintea feței Tale celei sfinte și-mi mărturisesc nevrednicia, neputința și sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ție, o, izvorule cel dulce și noianule al milostivirilor: deschide stavilele cerului și plouă peste mine bunătățile îndurărilor Tale, ca să pot izvorî lacrimi care să-mi spele și să-mi curățească sufletul de întinăciunea păcatelor mele, cu tare și adevărată pocăință. Și ca să mă învrednicești de acest dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe Înaintemergătorul Ioan, către care zic: o, învățătorule al pocăinței și slăvite proorocule, cel ce ești mai mare decât toți proorocii, precum Însuși Fiul lui Dumnezeu te-a mărturisit în Sfânta Evanghelie, tu, care ai arătat norodului pe Stăpânul Hristos, Cel pe care L-ai botezat în Iordan și ai văzut cerurile deschizându-se, care ai auzit glasul Părintelui ceresc și ai văzut pe Duhul Sfânt ca un porumbel pogorându-Se peste El, rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, ca cel ce șezi în cer înaintea veșn...

  45 Și intrând în templu, a început să-i scoată pe cei ce vindeau și cumpărau în el, 46 zicându-le: „Scris este: Și va fi casa Mea casă de rugăciune; iar voi ați făcut-o peșteră de tâlhari...“. 47 Și era zilnic învățând în templu, dar arhiereii și cărturarii și fruntașii poporului căutau să-L piardă; 48 și nu găseau ce să-I facă, fiindcă tot poporul se ținea de El, ascultându-L.

Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 63: 11, 1) V eseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți la inimă. Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ție. 16 Toată Scriptura este însuflată k de Dumnezeu și de folos spre dare de învățătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre deprinderea l cea întru dreptate, 17 pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit, bine pregătit m pentru tot lucrul bun. 1 Așadar, te conjur în fața lui Dumnezeu și a lui Hristos Iisus Cel ce va să judece viii și morții, și pe arătarea Lui și pe împărăția Lui: 2 Propovăduiește cuvântul, stăruie cu timp și fără timp, mustră, ceartă, îndeamnă, întru toată îndelunga-răbdare și întru toată'nvățătura a . 3 Că va veni vremea când nu vor mai suferi învățătura sănătoasă, ci după poftele lor își vor îngrămădi învățători să le răsfețe auzul 4 și auzul și-l vor întoarce de la adevăr și către basme se vor abate. A liluia, glasul al 4-lea (Psalm 91: 12, 13) Stih 1: D...

  Glasul 4 Cel Ce Te-ai Înălțat... L uminându-ți-se sufletul cu Luminările Celui Ce ne-a Strălucit nouă din Fecioara, ai strălucit în fapte bune, ceea ce ești vrednică de laudă. Că împărțind pe pământ avuția cea stricăcioasă, ai îngrămădit comoară de avuție cerească și în sihăstrie ai strălucit lămurit. Pentru aceasta cu dragoste te cinstim pe tine, Preacuvioasă Melania.

  Tropar Sfintei Cuvioase Melania Romana, glasul al 8-lea: Î ntru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; și lucrând, ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioasă Maică Melania, duhul tău. C ântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Deschide-voi gura mea... Stih: Sfântă Cuvioasă Melania, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Î ntunecat fiind de întunericul patimilor, luminându-mă, curățește-mă Iubitorule de oameni, cu rugăciunile cele purtătoare de lumină ale Cuvioasei Tale Melania; și vrând să o laud pe dânsa, dăruiește-mi cuvânt. Stih: Sfântă Cuvioasă Melania, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C u înflăcărare ai urmat Celui Ce pentru tine a răbdat de bunăvoie răstignirea și purtându-ți crucea, preafericită, cu osârdie pe umărul tău ai păzit îndreptările Sale. Stih: Sfântă Cuvioasă Melania, roagă-te lui Dumne...

  Glasul 8 Î ntru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; și lucrând, ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioasă Maică Melania, duhul tău.

  N u se fălește Roma, cetatea cea mare, cea prea strălucită și mult vitează, nici se înalță și se cinstește atâta pentru frumusețea locului, pentru biruințele ei, pentru vechimea și pentru alte covârșiri, cât se slăvește după vrednicie și după cuviință se împodobește, pentru sfinții robi ai Stăpânului Hristos, cuvioșii și mucenicii care, cu fapte bune, au petrecut și s-au luptat bărbătește cu vrăjmașul și au defăimat dezmierdările trupești și toată desfrânarea, făcându-se celor mai de pe urmă pildă de petrecere îmbunătățită. Chiar și femeile, care sunt firi neputincioase, au săvârșit de-a pururea pomenitele nevoințe vitejești și strălucite biruințe. Dintre acestea una este și Sfânta Melania, care a odrăslit din părinți creștini drept-credincioși și a fost nepoata Sfintei Melania, aceea ce se zicea bătrână, care a cercetat în muntele Nitriei pe mulți sfinți părinți și multora a slujit din averea sa. Î n sfânta cetate a Ierusalimului, sârguindu-se treizeci și șapte de ani, ca Avr...

  S fânta Melania prea bogată a fost, D ar aurul ei tot l-a împărțit săracilor. E a imensa-i bogăție săracilor o a risipit, S pre câștigarea Împărăției Cerurilor. C el ce negustorește al lui aur bine î nsutit primește de la Dumnezeu, C ine înțelept cheltuiește a lui bogăție, V rednic se face Împărăției Cerurilor. E vlavioasa Melania, prea bogată, s ăracă s-a făcut, E a în lume nu L-a avut scump d ecât pe Hristos Dumnezeu; E a avându-L pe el, fără aur, prea bogată a fost, E a a zis: «Mi-ajunge mie Hristos Dumnezeu!» M elania, bunul medic, pe mulți a vindecat, P e Domnul lăudând până la ultima ei suflare.

  E a s-a născut la Roma din părinți evlavioși și foarte bogați. Ea a fost silită de părinții ei să se căsătorescă cu un tânăr nobil, de condiția ei, pe nume Apinian. L a nașterea celui de al doilea copil însă ea s-a îmbolnăvit foarte grav, ceea ce a determinat-o să îi arate soțului ei că ea se va vindeca numai dacă el făgăduiește că vor trăi împreună doar ca frate și soră. Soțul ei a făgăduit, iar Cuvioasa Melania, din prea plinul bucuriei inimii, s-a însănătoșit desăvârșit. A șa binevoind Domnul, El la timpul de El rânduit i-a chemat la Sine pe cei doi copii ai lui Apinian și Melaniei. Atunci ei au hotărât să vândă toate imensele lor proprietăți și au împărțit banii săracilor, bisericilor și mânăstirilor. E i au călătorit în multe țări și cetăți, făcând pretutindeni bine din bogățiile lor. Ei au cercetat pe vestiții Sfinți Părinți din toată pustia egipteană, învățând mult și zidindu-se sufletește din convorbirile cu ei. Î n tot acel timp, Cuvioasa Melania postea foarte stri...

 Nori negri Dumnezeu curge Prin mine ca un râu, Cu ape tulburi Pe care le sfințește  Când vrea El. Și atunci,  Pentru un timp  Mă fac apă vie ! Doamne, fă  Ca norii negri Ai patimilor mele, Să numai coboare Peste mine...! De nu, mai bine  Mi-ar fi Să mă iei cu Tine, De nu devin întreg  Lumină și iubire...!!! Veniamin Angel

 

  Pilda lumânării care a luminat întunericul Într-un oraș întunecat, unde oamenii se închinau idolilor și nu cunoșteau lumina adevărului, trăia o tânără pe nume Anisia. Ea era ca o lumânare mică, dar cu o flacără puternică. În timp ce în jurul ei se răspândea întunericul necredinței, ea strălucea cu lumina credinței în Hristos. Anisia își petrecea zilele rugându-se și făcând fapte bune. Împărțea tot ce avea cu cei săraci și bolnavi. Cuvintele ei erau pline de înțelepciune și iubire. Mulți veneau la ea pentru sfaturi și mângâiere. Dar, în acele vremuri, a fi creștin însemna să suferi persecuții. Într-o zi, soldații împăratului au venit să o aresteze. Oamenii au încercat să o ascundă, dar ea nu s-a temut. S-a ridicat și a mărturisit cu curaj credința în Hristos. Chiar și în fața morții, ea a rămas neclintită.  A fost torturată și în cele din urmă ucisă. Dar, în momentul în care și-a dat sufletul, o lumină puternică a învăluit-o. Și așa, lumânarea care a luminat întunericul a dev...

             Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilință mărturisesc că în toată ziua păcătuiesc împotriva dragostei Tale celei dumnezeiești. Așadar, astăzi, pentru că este luni și începutul săptămânii, mă rog milostivirii Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie și cele fără de voie și-mi ajută să pun început bun și să mă îngrijesc de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea dureri la răstignirea Ta. O, Doamne, astăzi îți încredințez sufletul, trupul și voia mea, rugându-Te să se săvârșească întru mine voia Ta, după bună plăcerea Ta. Pedepsește-mă, Doamne, după îndurările Tale, în această lume, și nu în cealaltă viață. Și iartă pe cei vii și pe cei răposați, pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici, și pe toți ne învrednicește de Slava Ta în Rai.  Spre aceasta pun mijlocitori pe Sfinții Tăi Îngeri, către care zic: o, cereștilor slujitori și păzitori ai oamenilor, vouă mă închin și vă mulțumesc pentru ajutorul și povăț...

  10 Și învăța Iisus în una din sinagogi sâmbăta. 11 Și iată, o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputință și era gârbovă și nu putea nicidecum să se ridice. 12 Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: „Femeie, dezlegată ești tu de neputința ta!“ 13 Și Și-a pus mâinile pe ea, și ea îndată s'a îndreptat și-L slăvea pe Dumnezeu. 14 Dar mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, drept răspuns a zis către mulțime: „Șase zile sunt în care trebuie să se lucreze; așadar, în ele veniți și vă vindecați, dar nu în ziua sâmbetei!...“. 15 Iar Domnul i-a răspuns, zicând: „Fățarnicilor! Fiecare din voi oare nu-și dezleagă sâmbăta boul sau asinul de la iesle și-l duce de-l adapă? 16 Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care, iată, de optsprezece ani a legat-o Satana, oare nu se cuvenea să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua sâmbetei?“ 17 Și zicând El acestea, toți cei care-I stăteau împotrivă se rușinau; și toată mulțimea se bucura de toate slăvi...

  23 Înainte însă de venirea credinței noi eram păziți sub lege, închiși fiind în vederea credinței care avea să se descopere; 24 așa că legea ne-a fost dată călăuză e spre Hristos, pentru ca noi să ne îndreptățim prin credință; 25 iar dacă a venit credința, nu mai suntem sub călăuză. 26 Fiindcă toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Iisus. 27 Căci câți în Hristos v'ați botezat, în Hristos v'ați îmbrăcat. 28 Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească și parte femeiască; pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus. 29 Iar dacă voi sunteți ai lui Hristos, atunci sunteți odrasla f lui Avraam, moștenitori după făgăduință.

  A totputernice Doamne Dumnezeule, Părintele Unuia Născut Fiului Tău, Iisus Hristos, al Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru, Cela ce șezi pe scaunul slavei Tale, Căruia Îți slujesc mii de mii de arhangheli și mii de îngeri îți stau înainte, supunându-se poruncii Tale: scaunele, domniile, începătoriile, stăpâniile, pe care Te laudă heruvimii și Te măresc serafimii neîncetat cântând întreită cântare. Tu pe duhurile care nu se plecau Ție le-ai cufundat în tartarul cel prea adânc și pe balaur, care s-a lipsit de darul Tău, l-ai legat cu legături nedezlegate și scaunul lui l-ai surpat la pământ și de la slujba cea cerească l-ai izgonit, lipsindu-l de viața cea fericită, iar cu moartea cea cu defăimare a Crucii ai surpat mândria aceluia. T u din sânurile Tale cele fără prihană ai trimis la noi pe Dumnezeu Cuvântul, Care era mai înainte de veci, pe Mântuitorul sufletelor noastre, Cel născut prin umbrirea Duhului Sfânt și din Maria Fecioara, Care printr-Însul ai căutat oaia ce...

  Troparul Sfintei Mucenițe Anisia , glasul al 4-lea: M ielușeaua Ta, Iisuse, Anisia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre. C ântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Adâncul Mării Roșii... Stih: Sfântă Muceniță Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. T rimite-mi lumină mie, celui ce laud pomenirea ta cea purtătoare de lumină, prealăudată, ca singura ce stai cu bucurie înaintea Tatălui luminilor, alungând, cu rugăciunile tale, viforul greșelilor mele. Stih: Sfântă Muceniță Anisia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C u sihăstria desțelenindu-ți ogorul cel sufletesc, de Dumnezeu înțelepțită, lucrezi spicul mucenicie...