Simpozion Internațional de Teologie: Cuvântul Patriarhului Daniel despre Sinodul I Ecumenic de la Niceea

 Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a vorbit miercuri, în deschiderea lucrărilor Simpozionului Internațional de Teologie „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credința ortodoxă – baza unității Bisericii”, care se desfășoară la Palatul Patriarhiei din București în perioada 14-17 mai 2025.

„Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325, nu a constituit doar un episod de confruntare doctrinară cu ereziile vremii, ci și un pas fundamental și necesar în formularea dogmatică a credinţei ortodoxe şi a mărturisirii ei ca adevăr mântuitor, după trei secole de persecuții aprige și ostilitate la adresa creștinilor din Imperiul Roman, dar şi într-un context marcat de controverse teologice intense”, a transmis Patriarhul României. Basilica.ro

Flux de știri

 » Patriarhul României » Mesaje și Cuvinte » Simpozion Internațional de Teologie: Cuvântul Patriarhului Daniel despre Sinodul I Ecumenic de la Niceea

Simpozion Internațional de Teologie: Cuvântul Patriarhului Daniel despre Sinodul I Ecumenic de la Niceea

Publicat de Ștefana Totorcea 14.05.2025

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a vorbit miercuri, în deschiderea lucrărilor Simpozionului Internațional de Teologie „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credința ortodoxă – baza unității Bisericii”, care se desfășoară la Palatul Patriarhiei din București în perioada 14-17 mai 2025.

„Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325, nu a constituit doar un episod de confruntare doctrinară cu ereziile vremii, ci și un pas fundamental și necesar în formularea dogmatică a credinţei ortodoxe şi a mărturisirii ei ca adevăr mântuitor, după trei secole de persecuții aprige și ostilitate la adresa creștinilor din Imperiul Roman, dar şi într-un context marcat de controverse teologice intense”, a transmis Patriarhul României.

Text integral:

Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325) a formulat prima mărturisire sinodală ecumenică a dumnezeirii lui Iisus Hristos împotriva ereziei ariene

Simpozionul Internațional de Teologie „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credința ortodoxă – baza unității Bisericii”, organizat de Patriarhia Română, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, marchează aniversarea a 1700 de ani de la convocarea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325. Totodată, această întâlnire academică reprezintă unul dintre evenimentele majore care au loc, în Biserica Ortodoxă Română, în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române (1925-2025).

Lucrările simpozionului se desfășoară în perioada 14-17 mai 2025, la Palatul Patriarhiei și la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București, reunind reprezentanți ai instituțiilor de stat și ai altor culte creștine, ierarhi, preoți, profesori de teologie și specialiști din țară și străinătate. La buna organizare a acestui eveniment și-au adus contribuția mai multe sectoare ale Administrației Patriarhale: Cancelaria Sfântului Sinod, Sectorul Teologic-Educațional și Sectorul Relații Creștine, Interreligioase și Comunități Românești Externe.

Prelegerile și comunicările științifice care vor fi prezentate pe parcursul simpozionului explorează teme relevante cu privire la contextul istoric al Sinodului I Ecumenic de la Niceea, la învățătura trinitară și hristologică a Simbolului de credință niceean, la receptarea liturgică a Sinodului I Ecumenic din anul 325 și la relevanța canonică a acestuia astăzi. Astfel, simpozionul își propune să aprofundeze dimensiunea teologică, istorică, culturală și spirituală a Sinodului I Ecumenic de la Niceea, precum și semnificația hotărârilor dogmatice și canonice ale acestuia pentru lumea contemporană. Totodată, acest eveniment academic este o invitație la aprofundarea teologiei despre Preasfânta Treime și la asumarea responsabilității misionare de a mărturisi cu tărie adevărul despre Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Întrupat, într-o lume în căutare de sens, de unitate și de lumină spirituală.

Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325, nu a constituit doar un episod de confruntare doctrinară cu ereziile vremii, ci și un pas fundamental și necesar în formularea dogmatică a credinţei ortodoxe şi a mărturisirii ei ca adevăr mântuitor, după trei secole de persecuții aprige și ostilitate la adresa creștinilor din Imperiul Roman, dar şi într-un context marcat de controverse teologice intense. Preocupați de păstrarea unității eclesiale, Sfinții Părinți de la Niceea au formulat, într-un cadru sinodal și solemn, întâiul Simbol de credință al Bisericii, cu valoare universală, permanent valabilă și obligatorie, definind adevărurile esențiale și mântuitoare ale credinței creștine. Simbolul de credință de la Niceea avea să devină normă și punct de plecare pentru celelalte hotărâri dogmatice formulate de Sinoadele Ecumenice ulterioare împotriva ereziilor.

Influențați de logica filosofiei eline, ereticii înțelegeau că Dumnezeu Cel Unul (Tatăl) sau Dumnezeirea este o singurătate eternă (Fiul şi Duhul Sfânt fiind considerate creaturi), iar ortodocşii mărturiseau adevărul descoperit de Iisus Hristos în Evanghelia Sa că Dumnezeirea este comuniune eternă de trei Persoane egale. Mai precis, Dumnezeu Cel Unul este Tatăl din Care Se naşte veşnic Fiul Său şi purcede veşnic Duhul Sfânt. Tatăl este singurul izvor al fiinţei divine, iar această fiinţă este deplină în fiecare din cele trei Persoane divine. Deci, Dumnezeul adevărat este Unul în fiinţă şi întreit în Persoane, adică Preasfânta Treime.

În Crezul de la Niceea (325), Sfinţii Părinţi mărturisesc că scopul întrupării Fiului veşnic al lui Dumnezeu este mântuirea oamenilor: „pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, (Fiul) a coborât şi S-a întrupat, S-a înomenit, a pătimit şi a înviat a treia zi, S-a înălţat la ceruri, va veni să judece pe cei vii şi pe cei morţi”[1].

Mântuirea oamenilor înseamnă primirea iertării păcatelor şi unirea lor cu Dumnezeu, Dătătorul vieţii veşnice.

De aceea, Sfinţii Părinţi de la Niceea spuneau că dacă Iisus Hristos nu este Dumnezeu deplin, omul nu poate primi mântuirea sau viaţa veşnică[2].

Aşadar, scopul mărturisirii credinţei în dumnezeirea lui Hristos este mântuirea oamenilor, realizată prin unirea lor cu Hristos în Botez şi Euharistie, spre a primi iertarea păcatelor şi viaţa veşnică. În acest sens, mărturisirea credinţei adevărate în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este lucrare mântuitoare sau dătătoare de viaţă veşnică (cf. Ioan 11, 25-26).

Simpozionul Internațional de Teologie de la București nu este doar o ocazie de a rememora un eveniment istoric crucial din istoria creștinismului, ci și un prilej de a pătrunde în profunzime un act de conștiință eclesială și de responsabilitate dogmatică în faţa ereziei ariene, prin care Biserica, în comuniune, a formulat şi mărturisit solemn credinţa apostolică a Bisericii, şi anume dumnezeirea deplină a Fiului lui Dumnezeu întrupat, ca fiind „lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu creat, deoființă cu Tatăl”[3]. Această mărturisire a Sfinţilor Părinţi de la Niceea este temelia credinței creștine și, implicit, a unității Bisericii universale.

Într-o epocă în care unitatea credinței este adeseori pusă la încercare de numeroasele ideologii ale lumii contemporane, de secularismul agresiv și de relativismul moral din ce în ce mai dominant, cunoaşterea profundă a izvoarelor gândirii patristice și a marilor evenimente din istoria creștinismului, care au afirmat cu tărie și autoritate sinodală adevărul mântuitor al Evangheliei Domnului Iisus Hristos, este o necesitate teologică permanentă şi o datorie pastorală și misionară pentru toţi slujitorii Bisericii, spre a îndruma pe credincioşi pe calea mântuirii.

Într-o societate secularizată, caracterizată de fragmentare, de criză a autorității instituționale și de confuzie doctrinară, Sinodul I Ecumenic de la Niceea oferă un reper solid pentru o credinţă ortodoxă puternică, dar şi pentru o viață creştină spirituală, morală și comunitară profundă. Hotărârile Părinților Sinodului Ecumenic de la Niceea au fost luate prin consultare și cooperare, în spirit de rugăciune și comuniune, iar apoi au fost apărate în timpul persecuțiilor din partea arienilor asupra ortodocşilor, de mari Sfinţi Părinţi, ca Sfântul Atanasie cel Mare în Răsărit şi Sfântul Ilarie de Poitiers în Apus, iar apoi de Sfinţii Capadocieni de la Sinodul al II-lea Ecumenic din anul 381 şi de alţii.

Organizarea acestui simpozion în Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române exprimă dorinţa Bisericii Ortodoxe Române de a promova fidelitatea faţă de adevărul credinței Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos, a Cărui dumnezeire a fost mărturisită în mod sinodal și solemn de către Sfinții Părinți adunați la Niceea, în anul 325.

Adresăm felicitări organizatorilor şi binecuvântăm pe toți participanții la Simpozionul Internațional de Teologie „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credința ortodoxă – baza unității Bisericii”, cu speranța că acest eveniment va contribui la întărirea responsabilităţii pentru păstrarea credinţei ortodoxe şi a unităţii Bisericii lui Hristos.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române sursa : foto + articol basilica.ro