Duminica a Treia după Rusalii: Îngrijorările Vieții și Chemarea la Încredere în Dumnezeu

---

 

Duminica a treia după Rusalii ne aduce în centrul atenției un mesaj profund al Mântuitorului Iisus Hristos despre **providența divină și despre grija lui Dumnezeu față de creația Sa**. Pericopa evanghelică citită la Sfânta Liturghie (Matei 6, 22-33) este o invitație la eliberarea de grijile excesive ale vieții cotidiene și la o încredere deplină în purtarea de grijă a Tatălui Ceresc.

### Orbirea Duhovnicească și Lumina Interioară

Textul evanghelic începe cu o analogie puternică despre **ochiul trupului și ochiul sufletului**: *"Luminătorul trupului este ochiul. Deci, de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, întunericul cu cât mai mult!"* (Matei 6, 22-23).

Această învățătură nu se referă doar la vederea fizică. **"Ochiul curat"** este inima luminată de credință, de smerenie și de virtuți. Este ochiul care Îl vede pe Dumnezeu în toate și care are o perspectivă corectă asupra vieții. Un astfel de ochi aduce lumină întregii existențe a omului, căci tot ceea ce face și gândește este ghidat de principii divine.

Pe de altă parte, **"ochiul rău"** este inima întunecată de patimi – de lăcomie, invidie, mândrie, egoism. Este ochiul care vede totul prin prisma interesului personal, a fricii și a neîncrederii. Când inima este întunecată, chiar și cele mai bune intenții sau cele mai mari daruri se pot perverti, transformând lumina în întuneric. Hristos subliniază că, dacă sursa noastră interioară de lumină (conștiința, credința) este coruptă, atunci întunericul exterior (grijile, suferința) va fi cu atât mai copleșitor.

### Eliberarea de Griji: O Chemare la Încredere

Partea centrală a pericopei evanghelice abordează direct problema **îngrijorărilor existențiale**: *"Nu vă îngrijiți, zic, pentru viața voastră ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca... Priviți la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în hambare, și Tatăl vostru Cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai presus decât ele?"* (Matei 6, 25-26).

Mântuitorul nu ne îndeamnă la lenevie sau la iresponsabilitate. El nu ne spune să nu muncim sau să nu ne facem planuri. Dimpotrivă, El condamnă **îngrijorarea excesivă, chinuitoare, care paralizează și care este lipsită de credință**. Această grijă bolnăvicioasă este o dovadă a neîncrederii în providența divină, ca și cum Dumnezeu ar uita de făpturile Sale.

Hristos ne oferă argumente irefutabile:

1.  **Valoarea vieții:** Viața este mai mult decât hrana și trupul mai mult decât îmbrăcămintea. Dumnezeu, care ne-a dat viața, nu ne va refuza cele necesare pentru a o susține.

2.  **Exemplul creației:** Păsările cerului și crinii câmpului sunt exemple vii ale grijii lui Dumnezeu. Ei nu se "îngrijorează", ci Dumnezeu îi îmbracă și îi hrănește. Dacă Dumnezeu are grijă de cele mai mici creaturi, cu cât mai mult va avea grijă de noi, care suntem "cu mult mai presus"?

3.  **Inutilitatea grijilor:** *"Cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot?"* (Matei 6, 27). Grija nu rezolvă problemele; adesea le agravează, secătuind energia și pacea sufletului.

4.  **Prioritățile spirituale:** Căutarea bunurilor materiale și a siguranței lumești ca scop suprem este o trăsătură a păgânilor, a celor care nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Creștinul are o altă prioritate.

### Chemarea Finală: Căutați Împărăția lui Dumnezeu

Învățătura culminează cu chemarea centrală: *"Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și toate acestea se vor adăuga vouă."* (Matei 6, 33). Aceasta este cheia eliberării de griji. Atunci când Dumnezeu și valorile Sale (dreptatea, iubirea, sfințenia) devin prioritatea noastră absolută, celelalte lucruri – hrana, îmbrăcămintea, adăpostul – ne vor fi date ca un "adaos", ca o binecuvântare a providenței divine.

Această Duminică ne invită la o profundă **introspecție**. Cât de mult din timpul și energia noastră este consumat de griji? Cât de mult ne încredem, cu adevărat, în Dumnezeu? Evanghelia ne cheamă la o **metanoia (schimbare a minții)**, la o reorientare a priorităților de la cele trecătoare la cele veșnice. Prin încredere, rugăciune și o viață virtuoasă, putem găsi pacea în inima furtunii și putem vedea, cu ochiul curat al sufletului, că Dumnezeu este cu adevărat Tatăl nostru Ceresc, Care ne poartă de grijă cu iubire desăvârșită.

---