Pomenirea Sfântului Mucenic Polieuct

 

Orașul armean Melitene a fost înecat de sângele creștinilor, precum a fost și întreaga țară a Armeniei. Prima vărsare de sânge pentru Hristos în acest oraș a fost cea a Sfântului Polieuct din anul 259 după Hristos, în timpul domniei lui Valerian. în acest oraș Melitene se aflau doi prieteni: atât Nearh cât și Polieuct erau ofițeri, dar Nearh era botezat iar Polieuct nu. Când a ieșit porunca persecutării creștinilor Nearh s-a pregătit de moarte; era însă trist că nu reușise să-l convingă și pe prietenul său Polieuct să îmbrățișeze adevărata credință.
În ziua următoare Polieuct îi povesti prietenului lui visul pe care îl avusese în timpul nopții: însuși Domnul îi apăruse înconjurat de lumină, îl dezbrăcă pe Polieuct de hainele lui vechi, îl îmbrăca în unele noi și luminoase și îl așeză pe șeaua unui cal înaripat.
După acestea Polieuct intră în oraș, sfâșie poruncile împăratului ce arătau torturile care îi așteptau pe creștini, și distruse multe statui ale idolilor. El a fost torturat și condamnat la moarte.
Când a fost dus la locul de ucidere, el a privit către Nearh, care se afla în mulțimea de oameni și i-a strigat cu bucurie: „Mântuiește-te, prietene drag! Nu uita jurământul veșnic al prieteniei noastre!"
Mai târziu, Sfântul Nearh a murit ca mucenic al lui Hristos, prin foc. Pomenirea Sfântului Nearh se face la 22 aprilie.