VECERNIA
Facere 17, 1-9
1 Iar când era Avram de nouăzeci și nouă de ani, Domnul i S'a arătat lui Avram și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul tău; mergi în căile Mele și fii desăvârșit 2 și voi încheia legământul Meu între Mine și tine și te voi înmulți foarte“. 3 Atunci a căzut Avram cu fața la pământ, iar Dumnezeu i-a grăit, zicând: 4 „Eu sunt, și iată că legământul Meu e cu tine și tu vei fi tată a mulțime de neamuri; 5 și de-acum nu te vei mai chema cu numele de Avram, ci Avraam va fi numele tău, căci te voi face tată a mulțime de neamuria; 6 și foarte roditor te voi face, foarte; și din tine voi face neamuri, și regi se vor ridica din tine. 7 Legământul Meu îl voi pune între Mine și tine și seminția ta de după tine, întru tot neamul lor, legământ veșnic pentru ca Eu să fiu Dumnezeul tău și al urmașilor tăi de după tine. 8 Și-ți voi da ție și seminției tale de după tine pământu'n care pribegești acum, tot pământul Canaanului, în stăpânire veșnică, și Eu le voi fi lor Dumnezeu“. 9 Și i-a zis Dumnezeu lui Avraam: „Iar tu să păzești legământul Meu, tu și urmașii tăi de după tine'ntru tot neamul lor. Pilde 15, 20-33; 16, 1-9
20 Căile celor leneși sunt așternute cu spini, dar ale celor harnici sunt căi bătute. 21 Fiul înțelept își înveselește tatăl, iar fiul fără minte își batjocorește mama. 22 Cărările nebunului n'au nici un înțeles, dar omul cuminte merge cu îndreptar. 23 Cei ce nu cinstesc adunările tăgăduiesc schimbul de păreri, dar sfatul rămâne în inimile celor ce se sfătuiesc; 24 omul rău nu-i va da ascultare, nici că va spune în obște ceva bun sau potrivit. 25 Gândurile înțeleptului sunt căi ale vieții, așa ca el să se ferească de iad și să se mântuiască. 26 Domnul surpă casele batjocoritorilor, dar El întărește hotarul văduvei. 27 Gândul nedrept e urâciune în fața Domnului, dar spusele celor curați au măreție. 28 Cel ce primește mită se nimicește pe sine, dar cel ce urăște primirea de mită, acela viu va fi. 29 Păcatele se curățesc prin milostenii și credință, iar cu frica de Domnul se ferește fiecare de rău. 30 Inimile drepților cugetă credință, dar gura necredincioșilor răspunde lucruri rele. 31 Căile oamenilor drepți sunt bineprimite de Domnul; prin ele, chiar dușmanii devin prieteni. 32 Departe stă Dumnezeu de cei necredincioși, dar El ascultă rugăciunile drepților. 33 Mai bine e să primești puțin cu dreptate decât roade multe pe nedrept.d
1 Inima omului să gândească ce e drept, pentru ca pașii lui să-i îndrume Dumnezeu pe calea cea dreaptă. 2 Ochiul care se desfată'n frumusețe veselește inima și o veste bună îngrașă oasele. 3 Cel ce dă deoparte învățătura se urăște pe sine, dar cel ce ține seamă de mustrări își iubește sufletul. 4 Frica de Dumnezeu este învățătură și înțelepciune, iar răsplata ei e înalta cinstire. 5 Toate lucrurile celui smerit sunt vădite'n fața lui Dumnezeu, iar cei necredincioși vor pieri în ziua cea rea. 6 Tot cel ce are inima mândră e necurat în fața lui Dumnezeu, iar cel ce dă mâna cu nedreptate nu va rămâne nepedepsit. 7 Începutul căii celei bune este a face dreptate, căci ea e primită de Dumnezeu mai mult decât a-I aduce jertfe. 8 Acela care-L caută pe Domnul va afla cunoaștere cu dreptate, iar cei ce-L caută drept, pace vor afla. 9 Toate lucrurile Domnului sunt făcute cu dreptate, iar necredinciosul e păstrat pentru ziua cea rea.
Comentarii
Trimiteți un comentariu