VECERNIA

 

Ieșire 1, 1-20

¹ Iată numele fiilor lui Israel veniți în Egipt împreună cu Iacob, tatăl lor - fiecare cu toată casa sa: ² Ruben, Simeon, Levi și Iuda, ³ Isahar, Zabulon și Veniamin, ⁴ Dan, Neftali, Gad și Așer. ⁵ Iosif se afla mai demult în Egipt. Dar sufletele odrăslite din [coapsele lui] Iacob erau, de toate, șaptezeci și cinci^a. ⁶ Apoi Iosif a murit, precum și toți frații săi și toți cei din vremea aceea. ⁷ Iar fiii lui Israel s'au prăsit în număr mare și s'au tot înmulțit și-au tot crescut și au devenit foarte puternici; se umpluse țara de ei. ⁸ Atunci s'a ridicat peste Egipt un alt rege care nu-l cunoscuse pe Iosif. ⁹ Acesta a zis către poporul său: „Iată că neamul fiilor lui Israel e mult mai numeros și mult mai puternic decât noi. ¹⁰ Haideți dar să luăm împotrivă-le măsuri iscusite, în așa fel încât să nu se mai înmulțească; altfel, la vreme de război se vor uni și ei cu vrăjmașii noștri, ne vor birui și-apoi vor ieși din țară“. ¹¹ Și astfel au pus peste ei vătafi de cor-voadă, pentru ca prin munci grele să le facă viața grea; și i-au zidit lui Faraon cetăți-grânare: Pitom și Ramses și On, adică Iliopolis^b. ¹² Dar cu cât erau mai apăsați, cu atât ei se înmulțeau și deveneau mai puternici, așa că pe Egipteni i-a prins groaza de fiii lui Israel. ¹³ Ca atare, Egiptenii îi puneau pe fiii lui Israel la muncă silnică ¹⁴ și le făceau viața amară prin lucrări grele: la frământatul lutului, la cărămidărie și la tot felul de munci pe câmp; așadar, prin orice fel de muncă la care-i sileau cu strășnicie. ¹⁵ Apoi regele Egiptului le-a grăit moașelor evreice, dintre care una se numea Șifra și alta Pua, ¹⁶ și le-a zis: „Când moșiți la evreice, luați seama când sunt să nască: de va fi băiat, omorâți-l; iar de va fi fată, s'o cruțați“. ¹⁷ Moașele însă s'au temut de Dumnezeu: ele n'au făcut precum le poruncise regele Egiptului, ci i-au lăsat pe băieți în viață. ¹⁸ Atunci regele Egiptului le-a chemat pe moașe și le-a zis: „De ce-ați făcut voi lucrul acesta, de i-ați lăsat în viață pe băieți?“ ¹⁹ Moașele i-au răspuns lui Faraon: „Femeile evreice nu sunt ca egiptencele^c; ele nasc înainte de a le veni moașele“. ²⁰ Iar Dumnezeu le-a făcut bine moașelor; poporul [lui Israel] se înmulțea și foarte se întărea.                                                                                               Iov 1, 1-12

1 A fost cândva în ținutul Uza un om pe care-l chema Iovb; acesta era un om adevărat, neprihănit, drept, cinstitor de Dumnezeuc, ferindu-se de tot lucrul rău. 2 Șapte feciori și trei fete i s'au născut. 3 Avea o turmă de șapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de asine păscătoare, precum și mulțime mare de slugi; avea tot ce poate să aibă un om pe pământd; și omul acesta era cel mai de seamă din tot ținutul Soarelui-Răsare. 4 Feciorii lui, adunându-se unul la altul, făceau pe rând ospețe'n fiecare zi, aducându-le și pe cele trei surori ale lor să mănânce și să bea împreună cu ei. 5 Iar când se isprăveau zilele ospățului, Iov îi chema și-i supunea curățiriie; și sculându-se dis-de-dimineață aducea pentru ei jertfe, după numărul lor, și un vițel pentru păcat, pentru sufletele lor, căci zicea Iov: „Nu cumva feciorii mei să fi gândit în cugetele lor ceva rău asupra lui Dumnezeu“. Așa făcea Iov în toată vremea. 6 Și iată că'n ziua aceea când îngerii lui Dumnezeuf au venit la'nfățișare înaintea Domnului, împreună cu ei a venit și Diavolulg. 7 Atunci Domnul i-a zis Diavolului: „Tu de undeai venit?“ Și răspunzând Diavolul, a zis către Domnul: „Dac'am dat un târcol pământului și-am hoinărit prin cele de sub cer, iată-mă șiaici!“ 8 Iar Domnul i-a zis: „Luat-a cugetul tău în seamă și pe robul Meu Iov?, că dintre pământeni nu-i nici un om ca el, neprihănit, adevărat, cinstitor de Dumnezeu, ferindu-se de tot lucrul rău?“ 9 Iar Diavolul, răspunzând în fața Domnului, a zis: „Oare pe degeaba îl cinstește Iov pe Dumnezeu? 10 Oare n'ai făcut tu gard ocrotitor împrejurul curții lui și'mprejurul casei lui și'mprejuru-a tot întinsul bunurilor lui? oare nu tu ai binecuvântat lucrul mâinilor lui șiai făcut ca turmele lui să umple pământul? 11 Dar ia întinde-ți mâna și atinge-te de tot ce are, și să vedem dacă nu cumva o să te blagoslovească drept în față...“. 12 Atunci Domnul i-a zis Diavolului: „Iată, toată avuția lui o dau pe mâna ta; numa' de el să nu te atingi.“ Iar Diavolul a plecat din fața Domnului.