ECERNIA,
Facere 46, 1-7
1 Astfel a pornit Israel la drum, cu tot ce avea. Sosit la Beer-Șeba, a adus jertfă Dumnezeului tatălui său Isaac. 2 Atunci a zis Dumnezeu către Israel noaptea'n vedenie: „Iacobe, Iacobe!“ Iar el a răspuns: „Iată-mă!“ 3 Și [Dumnezeu] a zis: „Eu sunt Dumnezeul părinților tăi; nu te teme să te cobori în Egipt, căci acolo voi face Eu din tine popor mare. 4 Eu Însumi Mă voi pogorî cu tine în Egipt și tot Eu te voi înălțaa, iar Iosif își va pune mâinile pe ochii tăi“b. 5 Iacob și-a ridicat apoi tabăra de la Beer-Șeba, iar fiii lui Israel l-au urcat pe Iacob, tatăl lor, și pe pruncii și femeile lor, în căruțele pe care le trimisese Iosif ca să-l aducă. 6 Luându-și ei averile și toate vitele pe care le agonisiseră în țara Canaanului, au venit în Egipt, Iacob și tot neamul său împreună cu el: 7 feciorii săi cu el, și fiii feciorilor săi, fiicele lui și fetele feciorilor săi; pe tot neamul său l-a adus cu sine în Egipt. Pilde 23, 15-35; 24, 1-5
15 Fiule, dacă inima ta e înțeleaptă, și inima mea o vei înveseli 16 și buzele tale vor sta de vorbă cu buzele mele - dacă vor fi drepte. 17 Inima ta să nu-i pizmuiască pe păcătoși, ci'n toată vremea fii în frica Domnului. 18 Că dacă vei păzi aceste lucruri, vei avea urmași și nădejdea ta va rămâne statornică. 19 Ascultă, fiule, și fii înțelept și cugetele inimii tale le îndreaptă. 20 Nu fi bețiv, nici să te'ntinzi la sfătoșenii și la cumpărături de cărnuri; 21 că tot bețivul și destrăbălatul vor sărăci și tot leneșul va pune pe el haine cârpite și zdrențe. 22 Fiule, ascultă-l pe tatăl tău, cel care ți-a dat naștere, și nu te sfii de maică-ta pentru aceea că a îmbătrânit. 23 Agonisește-ți adevărul și nu vinde înțelepciunea, învățătura și știința.a 24 Un tată drept împarte hrană bună, iar sufletul său se veselește de fiul înțelept. 25 Veselească-se tatăl tău și mama ta de tine și să se bucure aceea care te-a născut. 26 Fiule, inima ta dă-mi-o mie, iar ochii tăi să vegheze asupra căilor mele. 27 Că o casă străină e un vas plin de găuri, iar o fântână străină e fântână strâmtă. 28 Că un lucru ca acesta degrab va pieri și tot nelegiuitul se va stinge. 29 La cine e vai? la cine e gâlceavă? la cine sunt certurile? la cine sunt tulburările și sfezile? la cine sunt oase rupte fără pricină? la cine sunt ochii urduroși? 30 Oare nu la aceia care se'ntind la vin? oare nu la aceia care stau la pândă pe unde se fac petreceri?
Nu vă îmbătați cu vin, ci stați de vorbă cu oameni drepți, în plimbări deschise stați de vorbă cu ei. 31 Că dacă-ți vei ține ochii pe ulcele și pahare, pe urmă vei umbla mai gol decât un pisălog, 32 iar mai pe urmă te vei zvârcoli ca un mușcat de șarpe și ca unul prin care curge venin de viperă cu corn. 33 Oriunde ochii tăi vor vedea o [femeie] străină, atunci gura ta va vorbi pe'ntortocheate 34 și vei zăcea ca'n mijlocul mării și ca un cârmaci învăluit de furtună. 35 Și vei zice: - M'au bătut și nu m'a durut, și-au râs de mine și n'am știut. Când oare se va face ziuă, ca să mă pot duce și să-i caut pe cei cu care pot merge'mpreună?
1 Fiule, nu-i invidia pe oamenii răi, nici nu pofti să le fii alături. 2 Că inima lor cugetă minciuni, iar buzele lor grăiesc numai prostii. 3 O casă se zidește cu înțelepciune și prin cunoaștere se întărește. 4 Prin pricepere se umplu cămările cu toată bogăția scumpă și bună. 5 Un om înțelept e mai bun decât unul tare și unul cu mintea'ntreagă decât o moșie întinsă. .
Înțelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah (culegere de versete alese)
Pomenirea dreptului cu laude și binecuvântarea Domnului peste capul lui. Fericit este omul care a aflat înțelepciunea și muritorul care a cunoscut priceperea; că mai bună este îndeletnicirea cu acestea decât visteriile de aur și de argint. Și mai scumpă este decât pietrele cele de mult preț; și tot ce este de preț nu este vrednic de ea. Pentru că lungimea de zile și anii vieții sunt în dreapta ei și în stânga ei bogăție și mărire. Că din gura ei iese dreptatea; legea și mila pe limbă le poartă. Deci ascultați-mă pe mine, o, fiilor, că lucruri de cinste vă voi grăi; și fericit este omul care va păzi căile mele. Că ieșirile mele sunt ieșiri de viață și vrerea se gătește de la Domnul. Pentru aceasta vă rog pe voi și pun glasul meu înaintea fiilor oamenilor. Că eu, înțelepciunea, am tocmit sfatul și știința și gândul eu l-am chemat. Al meu este sfatul și statornicia, a mea este priceperea și a mea este tăria. Eu iubesc pe cei ce mă iubesc pe mine, iar cei ce mă caută vor afla har. Înțelegeți dar cei fără de răutate chibzuiala și cei neînvățați puneți la inimă. Ascultați-mă pe mine că iarăși lucruri mărețe vă voi grăi. Și voi scoate din buzele mele cele drepte; că gâtlejul meu va învăța adevărul și buzele mincinoase sunt urâte înaintea mea. Cu dreptate sunt toate graiurile gurii mele, nimic nu este într-însele strâmb, nimic încâlcit. Toate sunt drepte pentru cei ce înțeleg și netede pentru cei ce află cunoștință. Că vă învăț pe voi adevărul, ca nădejdea voastră să fie în Domnul și să vă umpleți de Duh
.
Pilde 10, 32; 11, 1-12
32 Din gura celui drept picură înțelepciune, dar limba nedreptului va pieri.
1 Cântarele înșelătoare sunt urâciune'n fața Domnului, dar cumpăna dreaptă Îi e bineplăcută. 2 Oriunde intră trufia, acolo va fi și disprețul, dar gura celor smeriți cugetă înțelepciune. 3 Când drepții mor, lasă'n urmă păreri de rău, dar pieirea necredinciosului e grabnică și veselește. 4 În ziua mâniei averile nu vor folosi la nimic, dar dreptatea va izbăvi din moarte.a 5 Dreptatea nevinovatului îndreaptă căile, dar necredința se prăbușește în nedreptate. 6 Dreptatea oamenilor drepți îi va face liberi, dar nelegiuiții se prind în propria lor nimicnicie. 7 La moartea omului drept nu-i piere și nădejdea, dar lăudăroșenia necredinciosului îl va face să piară. 8 Omul drept scapă din capcană, iar necredinciosul îi ia locul. 9 Gura necredinciosului e un laț pentru cetățeni, dar priceperea drepților aduce spor. 10 În bunăstarea drepților înflorește cetatea, 11 dar prin gurile necredincioșilor se surpă. 12 Omul descreierat îi batjocorește pe cetățeni, dar mintosul le aduce liniște. Înțelepciunea lui Solomon 4, 7-15
7 Omul drept, chiar dacă moare de timpuriu, află odihnă. 8 Bătrânețea cinstită nu e cea dată de lungimea vieții,
ea nu se măsoară cu numărul anilor; 9 la om, înțelepciunea e căruntețea lui
și viața ne'ntinată îi este bătrânețea; 10 plăcut lui Dumnezeu, Acesta l-a iubit
mutându-l dintr'o lume a celor păcătoși; 11 răpit a fost, ca nu cumva răutatea să-i strâmbe'nțelepciunea,
ca nu cumva'nșelarea să-i amăgească sufletul; 12 căci vraja răutății întunecă ce-i bun
și amețeala poftei subjugă mintea clară; 13 desăvârșit devreme, plinirea lui e lungă. 14 Sufletul său, plăcut lui Dumnezeu,
a fost grăbit să plece din mijlocul răimii.b
Nebunii văd aceasta, dar nu pricep nimic
și nici că-și bat ei capul cu astfel de nimicuri, 15 că harul și'ndurarea sunt pentru-aleșii Săi,
iar cercetarea, pentru sfinții Săi.
Comentarii
Trimiteți un comentariu