Pomenirea Sfântului Mucenic Bonifatie

 

Martiriul pentru Hristos îl transformă pe omul păcătos în om sfânt. Exemplul vieții Sfântului Bonifatie ne arată cu putere adevărul acesta. Mai întâi el a fost intendentul unei femei extrem de bogate de la Roma, pe nume Aglaida, cu care trăia în desfrâu. Ei amândoi erau păgâni.
Dar Aglaida a vrut ca să dobândească în casa ei moaște de sfinți ca amuletă împotriva relelor și de aceea l-a trimis pe intendentul ei, Bonifatie, în Asia, ca să cumpere de acolo ceea ce dorea.
Bonifatie a luat cu el mai mulți robi [doisprezece] și o mare cantitate de aur. Mai înainte de a se despărți de Aglaida, Bonifatie a întrebat-o în glumă: „Dar dacă nu voi putea găsi mucenici, ci în loc ți se va întoarce trupul meu omorât pentru Hristos, primi-l-vei oare cu cinste, doamna mea?"
Dar Aglaida a râs și i-a zis: „Bețivule și păcătosule!" Și s-au despărțit.
Ajungând la Tarsus, Bonifatie a văzut torturile și uciderile creștinilor: unii erau cu picioarele tăiate, alții cu mâinile tăiate, alții cu ochii scoși, alții spânzurați și toți torturați și omorâți în nenumărate feluri.
Atunci s-a schimbat inima lui Bonifatie văzând acea urgie și el s-a pocăit de viața lui stricată și a plâns. Intrând atunci într-un grup de creștini, a strigat tare: „Și eu sunt creștin!" Judecătorul l-a luat și l-a anchetat, a poruncit să fie biciuit bestial, iar apoi să i se toarne pe gât plumb topit. Dar cum nimic din acelea nu au putut să îl omoare, a poruncit să fie decapitat.
Robii lui i-au luat trupul și l-au dus stăpânei lor, la Roma.
Un înger al Domnului s-a arătat Aglaidei și i-a zis: „Primește pe acela care odată ți-a fost slugă iar acum este fratele nostru și împreună-slujitor cu noi, el este păzitorul sufletului tău și al vieții tale. "
Zguduită de această vedenie, Aglaida a alergat în întâmpinarea corăbiei ce aducea trupul lui Bonifatie, l-a luat și l-a îngropat cu cinste într-o biserică pe care a ctitorit-o întru numele lui. Ea s-a pocăit de păcatele ei, și-a împărțit toată imensa avere săracilor și s-a lepădat cu desăvârșire de lume.
Ea și-a petrecut cei cincisprezece ani pe care i-a mai avut de trăit lângă moaștele Sfântului Bonifatie, plângându-și păcatele ei cu amar.
Sfântul Mucenic Bonifatie s-a încununat cu cununa muceniciei la anul 290.