Luca 14, 1-11

 

¹ Și a fost că era într'o sâmbătă când a intrat El să mănânce în casa unuia din capii fariseilor. ² Și iată că un om bolnav de hidropică^a era înaintea Lui. ³ Și, răspunzând, Iisus a zis către învățătorii de lege și către farisei: „Este oare îngăduit a vindeca sâmbăta, sau nu?“ ⁴ Ei însă au tăcut. Și punându-Și mâna pe el, l-a vindecat și i-a dat drumul. ⁵ Iar lor le-a zis: „Care dintre voi, de-i va cădea asinul sau boul în fântână, nu-l va scoate în chiar ziua sâmbetei?“ ⁶ Și n'au putut să-I răspundă la aceasta. ⁷ Și luând El seama cum cei poftiți la masă își alegeau cele dintâi locuri, le-a spus o parabolă, zicând: ⁸ „Când vei fi chemat de cineva la nuntă, nu te așeza pe locul cel dintâi, ca nu cumva un altul mai de cinste decât tine să fie și el poftit ⁹ și, venind cel care v'a chemat, pe tine și pe el, să-ți spună: Dă-i acestuia locul! Și atunci, rușinat, te vei urni să iei locul cel mai de la urmă. ¹⁰ Ci, când vei fi chemat, mergi și te așază pe locul cel mai de la urmă pentru ca, atunci când va veni cel care te-a poftit, să-ți spună: Prietene, mută-te mai sus! Atunci vei avea cinste în fața tuturor celor ce stau la masă cu tine. ¹¹ Că tot cel ce se înalță pe sine va fi smerit, iar cel ce se smerește pe sine se va înălța“.