Pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Haralambie

 

Marele Sfânt Mucenic Haralambie a fost episcop în cetatea Magnesiei și a suferit pentru Hristos în anul o sută treisprezece al vieții sale.
Când au început sângeroasele persecuții contra creștinilor, din timpul împăratului Septimius Severus, bătrânul Haralambie nu s-a ascuns de ele, ci cu libertate și pe față a predicat tuturor credința în Hristos. El a îndurat schingiuiri cumplite ca și când nu ar fi fost el în acel trup.
Când l-au jupuit de viu, bătrânul iertător le-a zis ostașilor: „Vă mulțumesc, fraților, că scărpinându-mi trupul cel vechi mă reînnoiți pe mine cu duhul pentru viața veșnică. "
El chiar în timpul chinurilor a făcut minuni mari și i-a adus pe mulți la Hristos. Chiar fiica împăratului, Calina a lăsat închinarea la idoli a tatălui ei și s-a făcut creștină.
Osândit la moarte și adus la locul execuției, Sfântul Haralambie și-a înălțat mâinile către cer și s-a rugat lui Dumnezeu pentru tot poporul ca Dumnezeu să le dăruiască sănătate trupească și mântuire sufletească și ca El să le înmulțească roadele pe acest pământ. „O, Doamne, Tu care știi că omul e făcut din trup și sânge iartă-le lor păcatele lor și varsă harul Tău peste toți!"
După rugăciune, acest sfânt bătrân și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu încă înainte ca satrapul să-i lovească gâtul cu sabia.
Sfântul Haralambie a luat mucenicia la anul 202 după Hristos.
Fiica împăratului, Galina, a luat trupul Sfântului și l-a îngropat cu cinste.