Dumnezeu și inima omului
Consider că cea mai bună rugăciune este aceea în care Îl simți pe Dumnezeu ca pe cel mai bun prieten, un prieten intim, pe care Îl iubești și Îl respecți în mod nelimitat.
Cu El poți vorbi orice, căci El îți știe deja problemele.
Uneori cuvintele sunt de prisos, este de ajuns să spunem doar, FACĂ-SE VOIA TA, DOAMNE!, și atunci în mod sigur va fi cel mai bun rezultat deoarece EL ne vrea doar binele.
Așa că rugăciunea pe care noi o adresăm lui Dumnezeu trebuie să fie cât mai simplă, venită din profunzimea inimii, încărcată de emoție.
Din experiența personală pot spune cu certitudine că rugăciunile care mi-au fost ascultate au fost acelea în care, în genunchi fiind fizic, dar și cu sufletul, am strigat la Dumnezeu din profunzimea mea. Având sufletul total smerit și cu lacrimi în ochi, întotdeauna am primit răspunsuri la rugăciuni, fie intuitiv, fie faptic, dar întotdeauna m-a auzit.
O altă formă de rugăciune sunt și mantrele, acele cuvinte folosite repetitiv.
Rolul folosirii lor este acela de a ne goli mintea de altceva și de a ne conecta cât mai ușor, prin intermediul cuvântului ales, cu o vibrație cât mai înaltă.
Putem folosi ca mantre cuvintele IUBIRE, PACE, IISUS, CREDINȚĂ.
Aceste cuvinte au o vibrație foarte înaltă și, concentrându-ne asupra lor, prin repetiție, ne mărim vibrația personală.
Aceste cuvinte nu trebuie doar pronunțate, ci trebuie SIMȚITE.
Aripile cuvintelor ne pot crea și nouă aripi, pentru a ne înălța dintr-o stare mai puțin bună, către o stare cât mai pozitivă, în care să fim lumină și iubire.
Blândețea cu care folosim cuvintele, intenția din spatele lor, poate ridica sau poate răni un om.
Uneori, când suntem furioși, este mai bine să ne gândim că „Tăcerea este de aur”.
La Facerea lumii, Dumnezeu a avut întâi intenția, apoi a folosit CUVÂNTUL pentru a crea.
Dar EL este perfect, este iubire, bucurie, pace, înțelepciune și tot ceea ce a creat este PERFECT.
Noi, oameni fiind, suntem supuși greșelilor pe care le facem prin gânduri, emoții, cuvinte și acțiuni.
Tocmai de aceea, înainte ca fiecare dintre noi să deschidem gura, este indicat să analizăm și care ar fi consecințele folosirii anumitor cuvinte.
Dacă cumva nu avem o dispoziție tocmai bună și suntem provocați la dialog, este indicat ca întâi să ne calmăm, să analizăm situația din mai multe perspective, să încercăm să iertăm, gândindu-ne că și celălalt este om, să căutăm pacea interioară și abia apoi să comunicăm cu blândețe și cu iubire.
Știu că sună ca ceva aproape imposibil pentru unii, dar totul ține de exercițiul personal pe care îl facem cu noi înșine.
Așadar, vă invit să trăim în mod conștient, să învățăm autocontrolul minții haotice, al emoțiilor distructive și al folosirii cuvintelor.
Vă invit să vorbim din inimă, să punem suflet în cuvintele pe care le folosim, să le dăm aripi să zboare și să vindece inimile oamenilor cărora le sunt adresate.
Vă transmit iubire și ating inimile voastre prin intenția mea, folosindu-mă de aripile cuvintelor!
ARTICOL EXPEDIAT ȘI SEMNAT DE LAURA GABRIELA NIȚESCU
GABRIELA LAURA NIȚESCU
Comentarii
Trimiteți un comentariu