Acatistul Sfintei Mari Mucenițe Varvara

 

Preotul dă obișnuita binecuvântare:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Iar dacă nu este preot, se zice:

În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!

Apoi Rugăciunile începătoare:

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Amin.

iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.

Apoi Troparele de umilință, glasul al șaselea:

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Apoi Crezul:

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.

Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.

Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.

Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.

Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.

Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cela Ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.

Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească (apostolică) Biserică.

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor.

Aştept învierea morţilor.

Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!

Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!

Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru! (cu trei închinăciuni)

Psalmul 142:

1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi‑mă, întru dreptatea Ta. 

2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu‑i drept înaintea Ta. 

3. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu‑m‑a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. 

4. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. 

5. Adusu‑mi‑am aminte de zilele cele de demult; cugetat‑am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m‑am gândit. 

6. Întins‑am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. 

7. Degrab auzi‑mă, Doamne, că a slăbit duhul meu, nu‑Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. 

8. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea; arată‑mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. 

9. Scapă‑mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. 

10. Învață‑mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu; Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. 

11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește‑mi viață, întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. 

12. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (cu trei închinăciuni)

Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă. Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. (de trei ori)

Troparul Sfintei Mari Mucenițe Varvara

Glasul al IV-lea. 

Pe Sfânta Mare Muceniță Varvara să o cinstim; că a sfărâmat cursele vrăjmașului și ca o vrăbioară s-a izbăvit dintr-însele, cu ajutorul Armei Crucii, Preacinstita. 

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Psalmul 50:

1. Miluiește‑mă, Dumnezeule, după mare mila Ta. 

2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. 

3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. 

4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. 

5. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. 

6. Că iată, întru fărădelegi m‑am zămislit și în păcate m‑a născut maica mea. 

7. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi‑ai arătat mie. 

8. Stropi‑mă‑vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă‑vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 

9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se‑vor oasele mele cele smerite. 

10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge‑le. 

11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. 

12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu‑L lua de la mine. 

13. Dă‑mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. 

14. Învăța‑voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. 

15. Izbăvește‑mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura‑se‑va limba mea de dreptatea Ta. 

16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. 

17. Că de ai fi voit jertfă, Ți‑aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. 

18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. 

19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. 

20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței. 

Condacul 1 

Ție, celei alese de Dumnezeu din neamul slujitorilor de idoli și chemate în limba sfântă ca să ajungi mireasa lui Hristos, noi, cei ce ne izbăvim prin tine din multe feluri de răutăți și neputințe, cântări de mulțumire și de laudă îți aducem, Sfântă și întru tot lăudată Mare Muceniță; iar tu, având îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile ne slobozește, ca neîncetat să cântăm ție: Bucură-te, Varvara, mireasa cea preaînțeleaptă a lui Hristos! 

Icosul 1 

Curăția cea cinstită și întru tot iubită de îngeri fără prihană păzind-o, cinstită Varvara, te-ai învrednicit a fi viețuitoare împreună cu îngerii, cu care când cânți în cer cântarea cea întreită lui Dumnezeu, auzi-ne și pe noi, care cântăm ție pe pământ aceste cântări de laudă:

Bucură-te, ceea ce ești mai înainte rânduită de la Dumnezeu Tatăl a închipui pătimirile Fiului Său;

Bucură-te, ceea ce ai fost chemată dintru întuneric la lumina cea adevărată a credinței și a darului, de Fiul lui Dumnezeu, Care este Lumină din Lumină;

Bucură-te, ceea ce ești sfințită cu trupul și cu sufletul de Preasfântul Duh, Cel ce te-a chemat pe tine;

Bucură-te, că de întinăciunea trupului și a sufletului te-ai păzit fără prihană;

Bucură-te, ceea ce te-ai logodit pe tine fecioară curată Mirelui Hristos cel născut din Fecioara Maria;

Bucură-te, ceea ce n-ai voit a cunoaște pe logodnicul cel pământesc pentru că te-ai făgăduit Celui ceresc;

Bucură-te, crinul fecioriei care ai fost crescut în mijlocul spinilor idolești;

Bucură-te, floarea curăției care ai înflorit sus întru mărirea cea neveștejită;

Bucură-te, ceea ce te îndulcești de bună mireasmă în grădina lui Hristos;

Bucură-te, ceea ce te mângâi acolo de vederea Celui mai frumos decât fiii omenești;

Bucură-te, ceea ce ai albit hainele tale pe pământ în sângele Mielului;

Bucură-te, ceea ce în cer în hora fecioarelor urmezi Mielului lui Dumnezeu;

Bucură-te, Varvara, mireasa cea preaînțeleaptă a lui Hristos! 

Condacul al 2-lea 

Văzându-se pe sine Sfânta Varvara așezată de tatăl său într-un turn înalt, a cugetat întru sine a fi ridicată în cer de puterea lui Dumnezeu; și punând întru inima sa suire înțelegătoare, adică trecerea de la întuneric la Lumină și de la înșelăciunea idolească la Dumnezeu cel adevărat, a cântat Lui: Aliluia! 

Icosul al 2-lea 

Căutând Sfânta Fecioară Varvara să înțeleagă ceea ce era de înțeles numai pentru Însuși Făcătorul a toată făptura, gândea în mintea sa: idolii cei întunecați cum ar putea să zidească luminătorii cei luminați ai cerului? La care, prin psalmistul, a răspuns așa: toți zeii neamurilor sunt demoni; iar Dumnezeu și Domn, Unul este, Care a făcut cerurile și toată lumina lor. Deci, minunându-ne de mintea ta, înțeleaptă fecioară, grăim ție unele ca acestea:

Bucură-te, ceea ce ești cunoscătoare mai mult decât bătrânii slujitori idolești;

Bucură-te, ceea ce ești mai înțeleaptă decât înțelepții lumii acesteia;

Bucură-te, că Dumnezeu ți-a dat ție cele neștiute și cele ascunse ale înțelepciunii Sale;

Bucură-te, că Însuși Dumnezeu-Cuvântul te-a învățat pe tine adevărata teologie;

Bucură-te, ceea ce cu mintea lui Hristos ai covârșit pe toți cititorii în stele;

Bucură-te, ceea ce ai văzut cu adevărat crugul cel ceresc mai înainte decât aceia;

Bucură-te, că ai cunoscut în făptură ca într-o oglindă pe Însuși Făcătorul;

Bucură-te, că în luminătorii cei zidiți ai văzut pe Lumina cea nezidită;

Bucură-te, că acum privești în cer lumina Feței lui Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce în chip de nepovestit te veselești de Lumina Lui;

Bucură-te, stea înțelegătoare, prin ale cărei raze Fața lui Dumnezeu luminat ca soarele se arată nouă;

Bucură-te, lună înțelegătoare, prin care noaptea rătăcirii se luminează ca ziua;

Bucură-te, Varvara, mireasa cea preaînțeleaptă a lui Hristos! 

Condacul al 3-lea 

Puterea Celui de Sus a fost dată atunci Sfintei Varvara, ca și oarecând de demult Proorocului Iezechiel; față de diamant, puternică față de toți închinătorii la idoli, ca să nu se teamă de fața lor cea sălbatică, nici să se înspăimânte de îngrozirea celui cumplit. Pentru aceea cu îndrăzneală striga fecioara cea cu înțelepciune bărbătească: „Pe Treimea cea întru o Dumnezeire cinstesc și Acesteia cu credință închinându-mă, grăiesc cu mare glas: Aliluia!” 

Icosul al 3-lea 

Având Sfânta Varvara înțelepciune dată ei de sus, a alergat către lucrătorii băii ce i se zidea și, arătând lor taina Sfintei Treimi, a poruncit să se facă trei ferestre în baie, zicând: de vreme ce închinătorii la idoli gură au și nu grăiesc măririle lui Dumnezeu Celui adevărat, măcar pereții cei de piatră ai acestei băi, cu aceste trei ferestre, ca prin trei guri să mărturisească pe Dumnezeul Unul în Sfânta Treime, Cel închinat și slăvit de toată făptura. De aceea, pentru înțelepciunea aceasta, Sfântă Varvara, primește unele ca acestea:

Bucură-te, ceea ce ai închipuit în baia cea cu trei ferestre taina Sfântului Botez, în numele Preasfintei Treimi;

Bucură-te, ceea ce te-ai spălat pe tine prin apa botezului și a Duhului și după aceea și cu sângele tău cel mucenicesc;

Bucură-te, că prin trei ferestre ai gonit întunericul mulțimii de zei, cel potrivnic Sfintei Treimi;

Bucură-te, că prin trei ferestre ai văzut lumina Sfintei Treimi;

Bucură-te, că prin acele trei ferestre a privit spre tine Soarele dreptății, Care a strălucit a treia zi din mormânt;

Bucură-te, că prin acelea a răsărit ție de la Sfânta Treime zi de mântuire;

Bucură-te, ceea ce întotdeauna ai inima ta deschisă către Dumnezeu, Sfânta Treime;

Bucură-te, ceea ce tare ai închis firea ta înaintea celor trei războinici vrăjmași: împotriva trupului, a lumii și a diavolului;

Bucură-te, că ai așezat în sufletul tău trei ferestre înțelegătoare: a credinței, a nădejdii și a dragostei;

Bucură-te, că tu prin cele trei ferestre aproape de Dumnezeiasca Treime ești, privind la Biserica trupului lui Hristos cea ridicată în trei zile;

Bucură-te, că ție ți s-au deschis cerurile de către trei ierarhi îngerești;

Bucură-te, că pe tine lăcașurile cele de sus ale Preasfintei Treimi cu bucurie te-au primit;

Bucură-te, Varvara, mireasa cea preaînțeleaptă a lui Hristos! 

Condacul al 4-lea 

Vifor de urgie mare al tatălui tău, ce sufla cu îngrozire și cu ucidere, s-a pornit asupra casei sufletului tău, Sfântă Varvara, dar n-a putut să-l clintească, pentru că era întemeiat pe piatra credinței lui Hristos. Pe care, înțeleaptă fecioară, tu nemișcată stând, lui Hristos Celui ce te întărea pe tine ai cântat: Aliluia! 

Icosul al 4-lea 

Graiuri nepovestite auzind tatăl tău Dioscor pentru Sfânta Treime, de la tine, fiica cea înțeleaptă, ca o aspidă surdă și-a astupat urechile sale; și după asemănarea șarpelui celui cu limba înveninată, cu sabie ascuțită s-a pornit ca să te ucidă; dar tu, Varvara, mireasa lui Hristos, urmând Mirelui tău Iisus, Care a fugit de sabia lui Irod, ai fugit de sabia lui Dioscor,

dorind să întorci întru dragoste părintească mânia inimii lui cea de fiară. Iar noi cu aceste cântări cinstim fuga ta cea cu înțelepciune:

Bucură-te, fericită, ceea ce ai fost izgonită din casa cea pământească pentru dreptate;

Bucură-te, cea îmbogățită întru Dumnezeu, ceea ce te-ai lipsit de bogății pentru Hristos;

Bucură-te, că sărăcia ta este Împărăția cerului;

Bucură-te, că ți s-a gătit ție comoara veșnicelor bunătăți;

Bucură-te, mielușea cuvântătoare, care ai scăpat de cumplita mânie a tiranului lup, alergând către Hristos, Păstorul cel bun;

Bucură-te, ceea ce ai intrat în staulul oilor celor de-a dreapta Lui;

Bucură-te, porumbiță fără de răutate, care ai zburat de la pământescul corb sub acoperământul cerescului Vultur;

Bucură-te, ceea ce ai aflat ție acoperământ bun sub acoperământul aripilor Lui;

Bucură-te, preacinstită mireasă a Împăratului ceresc, care ai fost gonită spre moarte de ocară de tatăl tău cel pământesc;

Bucură-te, ceea ce cu mărire ești primită de Domnul slavei Cel fără de moarte;

Bucură-te, solitoarea vieții care și nouă de-a pururea ne dorești asemenea;

Bucură-te, cea cu totul sârguitoare spre rugăciune pentru noi către Dumnezeu;

Bucură-te, Varvara, mireasa cea preaînțeleaptă a lui Hristos! 

Condacul al 5-lea 

Stelei celei cu dumnezeiască mergere te-ai asemănat, Sfântă Mare Muceniță Varvara, că fugind dinaintea tatălui tău, cu taină l-ai povățuit pe el spre calea cea dulce către Soarele dreptății, Hristos-Dumnezeu, Care a răsărit din Fecioară. Însă el, orb fiind cu ochii cei sufletești, îndată și cu cei trupești, nu te vedea pe tine fugind înaintea sa, și tu fugind prin muntele cel de piatră ce se desfăcuse din porunca lui Dumnezeu, te-ai ascuns de la ochii lui într-o peșteră de piatră, ca din mijlocul pietrelor ca o pasăre să dai glas lui Dumnezeu cântând: Aliluia! 

Icosul al 5-lea 

Văzându-te pe tine păstorii cei ce pășteau oile pe deasupra muntelui ascunzându-te în stâncă, se minunau zicând: „Această mielușiță cuvântătoare de ce lup fuge?”. Și numaidecât, iată, Dioscor cel mai cumplit decât lupul alerga la munte; și aflându-te pe tine acolo ascunsă, apucându-te de feciorescul tău păr, te trăgea pe cale aspră spre casa lui; pentru aceasta noi, credincioșii, te întâmpinăm cu laude ca acestea:

Bucură-te, ceea ce te-ai așezat de tânără în munții Aromatelor;

Bucură-te, ceea ce ai iubit cele de sus mai mult decât cele de jos, punând suișurile întru inima ta;

Bucură-te, ceea ce ai scăpat din groapa cea pierzătoare a închinătorilor la idoli;

Bucură-te, ceea ce ai alergat la muntele închinării Sfintei Treimi;

Bucură-te, ceea ce ai trecut prin piatră fugind de urma celui cu inima de piatră;

Bucură-te, ceea ce ai aflat in mijlocul pietrelor pe Hristos, Piatra care te-a întărit pe tine;

Bucură-te, ceea ce ai intrat în peștera cea de piatră, ca să-L vezi pe Iisus, Cel ce a fost pus în mormânt de piatră;

Bucură-te, ceea ce acum vezi pe Acela șezând pe tronul slavei;

Bucură-te, că perii capului tău sunt rupți pe pământ pentru Hristos, Cel care păzește și perii capului omului ca să nu piară;

Bucură-te, că perii aceia numărați sunt de Hristos spre încununarea ta în cer;

Bucură-te, ceea ce ți-ai vopsit părul cu sângele tău ca și cu niște flori;

Bucură-te, că împletirea părului tău cel însângerat s-a întors ție întru cunună de aur;

Bucură-te, Varvara, mireasa cea preaînțeleaptă a lui Hristos! 

Condacul al 6-lea 

Râvnind propovăduitorilor purtători de Dumnezeu apostoli ai lui Hristos, înaintea tiranilor ai propovăduit pe Hristos, Dumnezeul adevărat; și pentru Dânsul chinuri cumplite, adică ruperea cărnurilor, scrijelirea cu unghii de fier, vitejește ai răbdat, Sfântă Varvara. Și în temniță fiind închisă, într-însa ca într-o cămară pentru Hristos ai săltat, cântând: Aliluia! 

Icosul al 6-lea 

Hristos Domnul, Care a strălucit în inima ta lumina cea adevărată a cunoștinței de Dumnezeu, ca un Mire iubit al tău, la miezul nopții a venit către tine, mireasa Sa cea fără prihană, și cu dragoste te-a cercetat, tămăduindu-te de răni, și cu strălucirea feței Sale a veselit sufletul tău în chip de negrăit; iar pe noi credincioșii ne-a învățat a cânta ție unele ca acestea:

Bucură-te, ceea ce ai fost bătută fără milă pentru Hristos, Cel ce a răbdat bătaie;

Bucură-te, ceea ce ai bătut pe vrăjmașul cel nevăzut prin răbdarea bătăilor;

Bucură-te, ceea ce ai purtat rănile Domnului tău pe trupul tău;

Bucură-te, ceea ce te-ai vindecat de toate rănile trupului tău prin Însuși Domnul;

Bucură-te, că Însuși Domnul, Lumina lumii, fiind tu în temniță, ți S-a arătat;

Bucură-te, că Însuși Domnul, Doctorul sufletelor și al trupurilor, fiind tu bolnavă, te-a cercetat;

Bucură-te, ceea ce prin temnița cea pământească ai intrat luminată în cămara cea cerească;

Bucură-te, ceea ce din sângiuirile tale ai țesut ție haină de nuntă;

Bucură-te, că prin tine păcătoșii de multe răni se vindecă;

Bucură-te, că prin tine de toate bolile se însănătoșează cei ce te cheamă pe tine cu credință;

Bucură-te, dezlegătoare grabnică a celor încărcați de păcate;

Bucură-te, vindecarea cea bună a celor foarte răniți;

Bucură-te, Varvara, mireasa cea preaînțeleaptă a lui Hristos! 

Condacul al 7-lea 

Vrând nebunul tiran să dobândească dorirea sa, s-a ispitit ca prin cuvinte amăgitoare să te întoarcă pe tine, Sfântă Varvara, de la Dumnezeul cel adevărat către în