Pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Artemon

 

Sfântul Artemon a fost preot în cetatea Laodiceei în timpul împăratului Dioclețian.
Aflându-se înaintea chinuitorilor, el a grăit despre sine astfel: „Artemon este numele meu, rob al lui Hristos, Domnul meu. Timp de șaisprezece ani am fost citeț, deci am citit din sfintele cărți în Biserica Domnului Dumnezeului meu. Timp de douăzeci și opt de ani am fost diacon și am citit Sfânta Evanghelie. Prin urmare, cu ajutorul lui Dumnezeu, am petrecut treizeci și trei de ani ai vieții mele ca presbiter al lui Hristos, învățând oamenii și povățuindu-i pe calea mântuirii. "
Judecătorul l-a dus la templul lui Esculap, acolo unde preoții vrăjitori ai idolului țineau niște șerpi mari închinați acestui „dumnezeu. " Ei cu toții erau convinși că șerpii îl vor mușca pe Artemon.
Dar Artemon s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci și prin puterea lui Dumnezeu, i-a țintuit pe șerpi la pământ, făcându-i nemișcați. Apoi i-a scos pe toți afară, a suflat asupra lor și astfel i-a omorât pe loc pe toți. Toți descântătorii templului s-au aflat atunci în frică mare.
Văzând această minune, Vitalis, întâiul dintre vrăjitorii templului, a căzut în genunchi înaintea lui Artemon și a strigat: „Mare este Dumnezeul creștinilor!"
Sfântul Artemon apoi l-a botezat pe acesta, împreună cu mai mulți prieteni ai lui. Dar răul judecător a continuat să-l tortureze pe bătrânul Artemon cu tot felul de chinuri. La un moment dat, el a pregătit o groapă cu păcură încinsă, în care plănuia să-l arunce pe robul lui Dumnezeu și astfel să-l ucidă. Dar așa a vrut Dumnezeu ca judecătorul însuși să fie aruncat în acea groapă, unde a pierit cu sunet. Căci s-a văzut cum doi vulturi l-au înhățat pe judecător de pe cal și l-au purtat deasupra gropii, i-au dat drumul în ea și astfel judecătorul și-a aflat năpraznică moarte.
Sfântul Artemon a rămas după aceea liber o vreme. El a călătorit neobosit, întotdeauna însoțit de cei doi cerbi ai lui și a povățuit poporul. El a fost însă prins din nou de prigonitorii creștinilor și omorât prin decapitare în anul 303. Sufletul său s-a sălășluit astfel la locașurile cele cerești din Veșnica împărăție a Domnului nostru Iisus Hristos pe Care cu credință Sfântul Artemon l-a slujit întreaga lui viață.