I Ioan 3, 9-22

Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 63: 11, 1)

Veseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți la inimă.

Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ție.

⁹ Tot cel ce este născut din Dumnezeu nu săvârșește păcat, pentru că sămânța Sa rămâne în el; și el nu poate păcătui, pentru că e născut din Dumnezeu. ¹⁰ Întru aceasta se învederează^d fiii lui Dumnezeu și fiii diavolului: cel ce nu săvârșește dreptate nu este din Dumnezeu, nici cel ce nu-l iubește pe fratele său. ¹¹ Că aceasta este vestea pe care-ați auzit-o de la'nceput: să ne iubim unii pe alții. ¹² - Nu precum Cain, care era de la Cel-Rău și și-a înjunghiat fratele. Și de ce l-a înjunghiat?: pentru că faptele lui erau rele, iar ale fratelui său erau drepte. - ¹³ Nu vă mirați, fraților, dacă lumea vă urăște. ¹⁴ Noi știm că am trecut din moarte la viață, pentru că-i iubim pe frați; cel ce nu-l iubește pe fratele său rămâne în moarte. ¹⁵ Tot cel ce-și urăște fratele e ucigaș de oameni; și știți că orice ucigaș de oameni nu are viață veșnică rămânând întru el. ¹⁶ Întru aceasta am cunoscut noi iubirea: că El Și-a pus sufletul^e pentru noi; datori suntem și noi ca sufletele să ni le punem pentru frați. ¹⁷ Dar cel ce are bogăția lumii și-l vede pe fratele său în lipsuri și inima și-o'nchide față de el, cum rămâne'ntru el iubirea lui Dumnezeu? ¹⁸ Copilașii mei, să nu iubim cu vorba, nici cu vorbirea, ci'n faptă și'n adevăr. ¹⁹ Întru aceasta vom cunoaște că suntem din adevăr și'n fața Sa ne vom liniști inimile^f; ²⁰ că dacă inima noastră ne osândește, Dumnezeu e mai mare decât inima noastră și cunoaște totul. ²¹ Iubiților, dacă inima noastră nu ne osândește, avem îndrăznire către Dumnezeu ²² și orice cerem de la El primim, pentru că-I păzim poruncile și facem ceea ce e plăcut înainte-I.

Aliluia, glasul al 4-lea (Psalm 91: 12, 13)

Stih 1: Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel din Liban se va înmulți.

Stih 2: Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile Dumnezeului nostru vor înflori.