REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

.     TRADUCEREA:         - Lasă-mă să te întreb despre relația ta cu restul consilierilor. - Este dreptul oricărei persoane care are calificările de a revendica tronul Arhiepiscopului. Și dacă simte că poate sluji Biserica, este o lucrare de dorință. Acest lucru este foarte pozitiv, este un drept liber și, să vă spun adevărul, mi-aș dori să-mi pot ajuta frații să facă tot ce este mai bun! Să vin la Limassol să vorbesc, să predice, să fii cunoscut de lume. De ce nu; Este o oportunitate pentru oamenii din orașul nostru de a le vedea. - Asta nu îți va slăbi propriul atractiv? Nu te va slăbi? - Nu am probleme de genul ăsta. Nu-mi pasă de asta. Am o relație bună cu toți Episcopii, cu toți Mitropoliții. Suntem frați, luptăm pentru Biserică, toți sunt dedicați de la noi copii Bisericii lui Hristos și fiecare are darurile lui. -Vorbiți cu toți Ierarhii? - Da, cu toată lumea. -Ai relatii bune? - Da, relații foarte bune. - Și cu mitropolitul de Paphos, George? - Relații foarte bune. -Ai avut po

  Cele două femei bătute de părintele Calistrat Chifan au emis un comunicat de presă prin care descriu, din punctul lor de vedere, evenimentele de miercuri seara. Femeile susțin că nu l-au provocat deloc pe părintele Calistrat, iar acesta le-a lovit din senin. Ulterior, un alt preot a încercat să le spargă telefoanele mobile pentru a nu mai filma tot incidentul. ”Urmare a pozițiilor publice luate de preotul Calistrat Chifan în legătură cu agresiunea la care ne-a supus în data de 09.11.2022, vă comunicăm un drept la replică prin care dorim să expunem opiniei publice faptele astfel cum ele s-au desfășurat și pentru care vom prezenta organelor judiciare toate probatoriile care ne-au fost puse la dispoziție de martori oculari. În seara zilei de miercuri am mers la Mănăstirea Vlădiceni pentru a participa la slujba Sf. Maslu, ajungând când aceasta era deja începută. Contrar susținerilor sale, pr. Calistrat nu participă niciodată la vreo slujbă în cadrul Mănăstirii, venind doar la final pentr

  Dacă marii condeieri Gala Galaction (Grigore Pișculescu) ori Ion Agârbiceanu l‑ar fi întâlnit pe preotul Lucian Mocănașu, i‑ar fi închinat frumoase pagini. Slove bine meritate pentru părintele Lucian, cum s‑ar cuveni tuturor preoților care se jertfesc sincer și autentic pentru împlinirea misiunii lor. Acest preot harismatic a reușit într‑o activitate de aproape 40 de ani să imprime un ritm misionar și duh bisericesc, duhovnicesc rar întâlnit în Parohia Negulești din comuna Piatra Șoimului, județul Neamț, pe care a păstorit‑o începând cu anul 1992. Înainte, după absolvirea seminarului în 1985, slujise în Eparhia Romanului și Hușilor de unde era de loc acesta, în vremea arhipăstoririi bunului Episcop Eftimie Luca. S‑a născut la 15 aprilie 1963, în Sfânta noapte a Învierii, în localitatea Dragomirești, județul Vaslui, din părinții Grigore și Anica, fiind primul dintre cei patru copii. A urmat școala generală din comună, apoi liceul în Puiești, lângă Bârlad, iar în 1980 a fost admis la S

 Pare ireal dar pe surse se aude că de la 1 ianuarie o nouă taxă se pregătește pentru Români. ,,Taxa pe Suflet " Astfel că fiecare nouă mămică v a trebui să achite această taxă care va fi în cuantum de 25 Lei măsura este încă în stadiul de proiect legislativ . Se așteaptă părerea oficială a cultelor și a BOR. NU.B. ACEST ARTICOL ESTE UN PAMFLET 

  "Vine un timp cand numai smerenia si dragostea conteaza, pe ele trebuie sa lucrezi. Rostul suferintei este dumnezeiesc, ne pregateste de trecere, ne apropie de Hristos, ne descopera, prin aparenta lipsire de daruri, cine suntem noi, cat de putina iubire am intrupat. Sa pazim, deci, smerenia, dragostea de Dumnezeu si de aproapele, caci, in fata bolii si a mortii raman smerenia si iubirea, celelalte daruri intorcandu-se la Dumnezeu", zice Cuviosul Ghelasie de la Frasinei.

 "Lasă-te răstignit şi nu răstigni. Lasă-te bârfit şi nu bârfi. Fii blând şi nu fi zelos în rău. Veseleşte-te cu cei ce se veselesc şi plângi cu cei ce plâng, căci acesta este semnul curăţiei. Fii bolnav cu cei bolnavi. Plângi cu cei păcătoşi. Fii prieten cu toţi oamenii, dar fii singur în cugetul tău. Fii părtaş la pătimirea tuturor, dar cu trupul tău să fii departe de toate. Nu mustra pe cineva şi nu osândi nici chiar pe cei foarte răi în vieţuirea lor. Întinde haina ta peste cel ce a greşit şi acoperă-l; şi dacă nu poţi lua asupra ta greşelile lui şi nu poţi primi cercetarea şi ruşinea în locul lui, rabdă-l măcar şi nu-l ruşina. De nu te linişteşti cu inima, linişteşte-te măcar cu limba. Şi dacă nu poţi pune rânduială în gânduri, pune rânduială măcar în simţuri. Și de nu eşti singur în cugetul tău, fii singur măcar cu trupul tău. Şi de nu poţi lucra cu trupul tău, întristează-te măcar în cugetul tău. Şi de nu poţi sta la priveghere, priveghează măcar şezând pe patul tău sau chi

  „Frați creștini, M ă gândesc la tăcerea lui Iisus Hristos, din povestirea Evangheliei de astăzi, când cei doi orbi, în mijlocul drumului, prin mulțimea oamenilor, strigau cu glas mare: „Miluiește-ne pe noi, Fiul lui David!“ (Matei 9, 27) Aud și porunca pe care le-a dat-o lor, după ce le-a deschis și le-a luminat ochii lor, zicând: „Vedeți, nimeni să nu știe!“ (Matei 9, 30) și, socotind eu că și tăcerea și porunca lui Iisus voiau să ascundă minunile, mă minunez și sunt nedumerit. Dacă Domnul s-ar fi arătat așa numai față de acești doi orbi, nedumerirea mea ar fi lămurită. Dar, deoarece am văzut că ori de câte ori Domnul a făcut minuni, întotdeauna a procedat la fel, pentru aceasta, nedumerirea mea nu se lămurește, ci crește și mai mult. I isus curățește de lepră pe leprosul care L-a în- tâmpinat și îndată îi poruncește, zicând: ia aminte, închide gura ta și nimănui să nu arăți minunea; vezi, nimănui să nu spui! (Matei 8, 4) Oprește femeii curgerea cea de mulți ani a sângelui, după

  F rați creștini, S utașul ne-a dat nouă o învățătură mult folositoare pentru suflet. El a crezut că Iisus Hristos este Dumnezeul cel adevărat, dar a cunoscut și câtă curățenie trebuie să aibă cel ce se apropie de El. Cercetându-și viața și faptele sale, s-a socotit cu totul nevrednic de primirea lui Dumnezeu. De aceea, când a auzit că Domnul Iisus va veni în casa lui, deși era un dregător bine cunoscut în Capernaum, el nu s-a rușinat nicidecum în fața poporului, ci cu mare credință, cu evlavie și cu smerenie, în auzul tuturor, a spus: „Doamne, nu sunt vrednic ca să intri sub acoperișul meu“ (Matei 8, 8). Câtă smerenie, câtă învățătură pentru cei ce vin la Sfânta Împărtășanie! Ce glas mustrător pentru cei ce se împărtășesc cu Trupul și Sângele Domnului, fiind nevrednici! Sutașul, auzind că Domnul vine la dânsul, n-a îndrăznit să-L primească în casa sa, făcută de mână omenească. Noi, auzind prin Sfântul Apostol Pavel, că: „Oricine va mânca pâinea sau va bea paharul Domnului cu nevre

  F rați creștini, I isus Hristos, până astăzi, cheamă pe oameni, zicând: „Veniți după Mine!“ (Matei 4, 19). Dar nici un Andrei, Petru, Iacov sau Ioan nu ascultă glasul Lui. Iisus ne cheamă până astăzi, zicând: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați!“, dar nimeni nu vine la Dânsul. Ne făgăduiește nouă dumnezeieștile doctorii ale iubirii de oameni, spunând: „Și Eu vă voi odihni pe voi“ (Matei 11, 28), dar nimeni nu se supune chemării dumnezeiești și nici nu primește vindecarea părintească de păcat. Oare, a slăbit cuvântul lui Dumnezeu și nu mai poate să lucreze în inimile oamenilor, precum lucra mai înainte? Nu! pentru că după cuvântul proorocului Ieremia: „Cuvântul Domnului este tot același ca focul arzător și ca ciocanul care sfărâmă stânca“ (Ieremia 23, 29). Puterea pe care o avea cuvântul lui Dumnezeu când l-a auzit întâi Adam, după aceea Noe, apoi Avraam, Moise, proorocii și după dânșii apostolii, aceeași putere o are și până în ziua de astăzi și până în veci. Până astă

 În acest an, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel va începe luni, 20 iunie, și va avea o durată de nouă zile. Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este celebrată anual în data de 29 iunie. Anul acesta, Sfinții Petru şi Pavel vor fi cinstiți într-o zi de miercuri. Ca urmare a acestui fapt, Biserica a rânduit ca în 29 iunie să fie dezlegare la pește, deși, de regulă, perioada de postire se încheie în ajunul sărbătorii. Acest post are durată schimbătoare, în funcție de data Sfintelor Paști. Potrivit rânduielii, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel începe în lunea următoare Duminicii Tuturor Sfinților. Există însă și anumite excepții. Atunci când Învierea Domnului este sărbătorită mai târziu de 1 mai, nu mai rămân suficiente zile de post, motiv pentru care Biserica a hotărât ca în astfel de circumstanțe Postul Sfinților Apostoli să înceapă înainte de Duminica Tuturor Sfinților. Pentru a evidenția cum se cuvine rolul pe care l-au avut cei doi mari Apostoli în propovăduirea

  V enind odată Ava Martirie și Ava Ioan la marele Anastasie și văzîndu-i acesta pe ei, a zis lui Ava Martirie : «Spune-mi Ava Martirie, de unde este tînărul acesta ? Și cine l-a tuns pe el ?» Iar acesta îi zise : «Este robul tău, părinte, și eu l-am tuns pe el». Și-i zice lui : «Vai, Ava Martirie, cine ți-a spus că ai tuns pe Ava Muntelui Sinai ?» Și n-a mințit sfîntul. Căci după patruzeci de ani a ajuns egumenul nostru. Iarăși altă dată, luînd pe același Ioan, povățuitorul lui, Ava Martirie s-a dus la marele Ioan Savaitul, care petrecea atunci în pustiul Gudda. Cînd i-a văzut pe ei bătrînul, sculîndu-se a luat apă și a spălat picioarele lui Ava Ioan și i-a sărutat mîna. Iar lui Ava Martirie nu i-a spălat picioarele. Întrebîndu-l ucenicul lui, Ștefan, de ce a făcut așa, îi zise lui : «Crede, fiule, cine este tînărul, nu știu. Dar știu că am primit pe egumenul Muntelui Sinai și am spălat picioarele egumenului». Dar și Ava Stratighie, în ziua în care a fost tuns Ava Ioan, avînd douăze

 Ah, Paris, Paris...                Ieri m-am bucurat de o zi superbă,plină de soare şi căldură. O parte din drum l-am parcurs cu maşina,  dar frumuseţea  şi zgomotul vieţii de metropolă l-am simţit în toată splendoarea.      Bucuria eliberării după doi ani de restricţii severe, m-a purtat pe cele mai frumoase culmi ale bătrânului oraş al Luminilor, acolo unde legenda lui Edith Piaf plutea deasupra norilor, iar râsul suav al copiilor şi plimbatul căţeilor devine parte a vieţii cotidiene. M-am întrebat de multe ori de unde începe civilizaţia lumii occidentale, dar şi unde se sfârşeşte... Care este diferenţa între Est şi Vest,  de ce Oamenii se Ucid între ei, de unde atâta Ură şi când se vor sfârşi aceste deziderate ale unora.      O voce din interior îmi spunea: - Măi, lasă-te purtată de partea pozitivă a gândurilor şi farmecului vieţii, ştii, sunt oamenii inteligenţi, buni, altruişti cu simţul răspunderii pe  care ne putem baza, da, chiar aşa, nu contează că eşti francez, român, rus sa

Aceste cuvinte sunt pentru tine suflet trist, însingurat, neînțeles, uitat,nemângâiat. Știu, viața poate fi apăsătoare, încurcată, îmbrăcată cu iluzii și deziluzii. Știu, privești oamenii veseli cărora, parcă, toate le merg bine iar tu ești doar un suflet trist, un rătăcit. Știu, ascunzi dureri în spatele unui zâmbet de complezență, în spatele unui obișnuit "sunt bine!“ Știu, sunt atâtea dureri care țipă undeva în străfundul tău. Dorești să plângi pe un umăr, să-ți găsești alinare lângă o inimă blândă, iubitoare care nu te judecă, nu te condamnă, nu te alungă. Știu, ai atâtea de spus, să oprești zgomotul lumii, să vorbești, sa fii ascultat. Știu... Tu ai o poveste, cea a vieții tale. Atâtea dorințe, atâtea ezitări, atâtea lucruri pe care nu le știi, atâtea lucruri care te uimesc, atâtea neîmpliniri. Tu ai o poveste, o poveste a ta în care tu ești personajul principal. Tu și gândurile tale, tu și cuvintele tale, tu și faptele tale, tu si bucuriile și lacrimile tale. Hai să-ți spun

F rați creștini, Î n cele povestite de Evanghelia de astăzi, am auzit și despre un păcat care se pare mic și nevătămător, cu toate că el este foarte mare și aducător de multă vătămare sufletelor oamenilor. Orbul credea că Iisus Hristos este Dătătorul luminii ochilor săi, dar fiindcă nu avea ochi să-L vadă și să vină să cadă la picioarele Lui și să-L roage pentru vindecarea sa, striga cu glas tare: „Iisuse, Fiul lui David, miluiește-mă!“. Dar poporul care mergea împreună cu Iisus Hristos, nu numai că nu-l ajuta, ci îl și oprea, cât putea, și-i poruncea să tacă. În felul acesta se înfățișează răutatea oamenilor, căci sunt unii oameni, care nu numai că nu ajută pe semenii lor să meargă pe calea faptelor bune, ci îi opresc și îi împiedică de la săvârșirea lor. Iar acesta este un păcat deosebit de mare și de vătămător. S finții apostoli, propovăduind credința în Hristos și săvârșind minuni, au adus la botezul credinței, într-o zi, ca la trei mii de suflete și într-altă zi, ca la cinci mii