Îngerul păzitor
Te am alături, zi și noapte, înger din lumi nepământești,
Coborât să-mi luminezi viața și lucruri bune să mă-nveți!
Cinstit, blând și neprihănit, tu îmi înseninezi privirea,
Din grohotișurile sorții, alungându-mi dezamăgirea.
De veghe-mi stai la căpătâi, ca nu cumva din disperare,
Pașii mei să își piardă urma prin țepii înfipți pe cărare,
Iar de cad și mă-mpotmolesc în mocirla nechibzuinței,
Pe aripi moi, tu mă înalți către calda rază-a credinței.
Mi-ai fost trimis de la-nceput ca unic dar, neprețuit,
Pentru sufletul meu hoinar și de păcate bântuit!
Mâhnirea ce-mi macină gândul, doar tu mi-o preschimbi în speranță,
Călăuzindu-mă-ndeaproape să iau decizii clare,-n viață.
Stai lângă mine pân' la capăt și pe brațe ocrotitoare,
Poartă-mi inima, des, lovită de necazuri și supărare!
Ajută-mă să gust nectarul din poleita cupă-a vieții
Și dă-mi putere să străbat sinuosul drum al bătrâneții!
Felicia Percec
Comentarii
Trimiteți un comentariu