REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Glasul 4 M ucenicii Tăi, Doamne, întru nevoințele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

  Z ăbovind împăratul Dioclețian în Acvilinia, cetatea Italiei, i s-a dat de știre de la Roma, cum că toate temnițele Romei sînt pline de creștini care, deși pătimesc mai multe feluri de munci, nu se leapădă de Hristosul lor, ci toți îl au de învățător pe Hrisogon și-l ascultă, ținîndu-se de învățătura lui. Deci, Dioclețian a poruncit ca pe toți creștinii să-i dea la moarte, iar pe Hrisogon să-l aducă la dînsul spre cercetare. D eci, Hrisogon, mărturisitorul lui Hristos, fiind adus legat din Roma în Acvilinia, la împăratul Dioclețian, Sfînta Anastasia, vindecătoarea de răni, îi urma de departe, ca unui învățător al său. Deci, cercetîndu-se de către împărat mucenicul lui Hristos și nesupunîndu-se păgîneștii porunci a împăratului, l-a condamnat la moarte și i-a tăiat capul afară din cetate, departe, la un loc pustiu. Și se afla cinstitul lui trup pe malul mării, fiind aruncat spre mîncare fiarelor și păsărilor. N u departe de acel loc era locuința unui oarecare preot cu numele Zoil,

  S uflete fecioare în trupuri de fecioare, E le sunt trei crini albi, strălucitori. T rei surori, trei viteze, C omoară de aur curat a Duhului Sfânt. S ângele lor a curs, ele viața și-au dat. C ununi pe-ale lor capete s-au pogorât. A gapi - dragostea curată, H ionia - diamantul zăpezii, Ș i Irina - numele păcii. î ntru chinuri ca și la o prăznuire, E le pe Dumnezeul Cel Viu L-au slăvit, P e Domnul înviat: „Atotputernice Doamne dintru cele de sus, n oi toate ale noastre Ție închinăm: T rupurile, sufletele și durerea - î n Mâinile Tale primește-ne pe noi! D emonul cel de foc izbăvește-ne pe noi! D e veșnica mânie păzește sufletele noastre! S lavă Ție, Dumnezeul nostru, S lavă Ție, Făcătorul nostru! S lavă milostivirii Tale, C are jertfirii pentru Tine N e-ai învrednicit!" C ele trei surori fecioare, M ucenițe s-au făcut Sfintei Treimi.

  A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu s-a proslăvit în anul 1692. Înainte de a fi preamărită, icoana era așezată în Biserica închinată Sfântului Arhidiacon Ștefan, ce se afla în cimitirul din orașul Tambov. L a cererea unui creștin grav bolnav, icoana a fost luată din biserică și adusă la casa celui suferind. Acestuia i se descoperise în vis că se va vindeca de suferința sa, dacă înaintea acestei icoane se vor săvârși rugăciuni pentru el. În timp ce preotul a săvârșit Sfântul Maslu, bolnavul s-a rugat fierbinte înaintea icoanei Maicii Domnului pentru însănătoșirea sa. În mod minunat, la finalul slujbei, creștinul era vindecat. Î n ziua de 29 martie 1888, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a hotărât ca icoana Maicii Domnului din Tambov să fie trecută în sinaxar, având ca dată de prăznuire, ziua în care s-a înfăptuit minunata vindecare.

  I coana Maicii Domnului „Ilyin-Cernigov” Această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a fost pictată în anul 1658 de către iconograful Grigorie Dubenski (care a intrat mai apoi în monahism, luând numele de Ghenadie). Î n anul 1662, din icoana Maicii Domnului au curs lacrimi timp de opt zile (16-24 aprilie). În același an, tătarii au atacat și devastat Cernigovul. La miezul nopții au atacat Mănăstirea Sfânta Treime, intrând în biserică au răsturnat toate icoanele și au luat toate podoabele, dar icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a rămas neatinsă. O putere nevăzută i-a izbit pe necredincioși, împiedicându-i să se atingă de sfânta icoană. După aceea, Împărăteasa Cerului nu le-a permis inamicilor să intre în peștera Sfântului Antonie al Peșterilor. Aici erau adăpostiți frații din mănăstire de frica tătarilor. Imediat după tentativa lor de a intra și în peșteră, tătarii au avut o vedenie de care s-au îngrozit, fugind de îndată din acele ținuturi. M inunea săvârșită de Ma

  Preotul Petru Vamvulescu , care a fost ucenicul părintelui Arsenie Boca timp de două decenii, a murit în cursul nopții de vineri, imediat după oficierea unei slujbe de maslu. Părintele, în vârstă de 79 de ani, a murit în casa unui preot care îi era ucenic. Acesta a suferit un stop cardio-respirator iar medicii nu au reușit să-l salveze.

 

Un om obişnuit vieţuia alături de alţi oameni care purtau în spatele lor o cruce. Şi omul obişnuit îşi avea de dus propria cruce. La un moment dat, omul obişnuit obosit de atâta drum şi cu greutatea mare a crucii pe umerii lui, se roagă Domnului spunând: - "Doamne, Te rog scurtează-mi crucea; simt că nu mai pot! Ar fi mult mai bine pentru mine". Şi începe a tăia din crucea ce-o purta… - "Doamne, îţi mulţumesc atât de mult!" Îşi continuă bucuros drumul anevoios gândind: "Dacă acum mi-ai îngădui să mai tai puţin din ea, ar fi şi mai bine….". Şi o mai scurtează puţin. Şi mai bucuros continuă pe drumul vieţii. Uitându-se în jurul lui, observă că ceilalţi sunt din ce în ce mai obosiţi şi necăjiţi. După ceva vreme întâlneşte în drum o prăpastie mare, peste care trebuia să treacă. Ceilalţi se folosesc de propria cruce pentru a trece; crucea fiecăruia era suficientă ca înălţime - atunci când o culca - unea cu ea cele două maluri. Transformând crucea în podul neces

Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilinţă recunosc şi mărturisesc, că în toată ziua păcătuiesc contra iubirii Tale Dumnezeieşti. Deci, astăzi, că este luni şi începutul săptămânii, mă rog cu umilinţă indurării Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie şi fără de voie, şi-mi ajuta să pun început bun şi să port mai multă grijă de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea dureri la Sfânta Ta Răstignire! O Doamne, astăzi îţi dau sufletul şi trupul meu şi voinţa mea, rugându-Te să fie voia Ta cu mine, după bună plăcerea Ta. Pedepseşte-mă Doamne, după indurarea Ta, în această lume, iar nu în cealaltă viaţă. Şi iartă pe cei vii şi pe cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici, şi pe toţi ne învredniceşte de mărirea Ta în rai. La această pun mijlocitori pe Sfinţii Tăi îngeri, către care zic: O, cereştilor ajutători şi păzitori ai oamenilor, vouă mă închin şi vă mulţumesc, pentru ajutorul şi conducerea ce ne-o daţi în toate zilele nouă, nevrednicilor şi păcătoşilor. Scutiţi

  33 Pentru aceasta, așa zice Domnul către regele Asiriei: Nu va intra în această cetate și nu va arunca nici o săgeată. Nu va porni împotriva ei cu scut și nu o va înconjura cu valuri. 34 Pe calea pe care a venit se va întoarce și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul. 35 Apăra-voi cetatea aceasta și o voi scăpa pentru Mine și pentru David, sluga Mea!» 36 Și a ieșit îngerul Domnului și a bătut în tabăra Asiriei o sută și cincizeci de mii; iar dimineața, la sculare, toți erau morți. 37 Atunci Sanherib, regele Asiriei, a ridicat tabăra și a plecat și s-a oprit la Ninive. 38 Și pe când el se închina în templul lui Nisroc, dumnezeul său, Adramelec și Șareser, feciorii lui, l-au lovit cu sabia și au fugit în ținutul Ararat. Iar în locul lui, a domnit fiul său Asarhadon. 1 În vremea aceea Iezechia s-a îmbolnăvit de moarte. Și a intrat la el Isaia, fiul lui Amos, și i-a zis: «Așa grăiește Domnul: Pune rânduială în casa ta, că nu vei mai trăi, ci vei muri». 2 Atunci s-a întors Iezech

  Glasul 4 Arătatu-Te-ai astăzi... A rătatu-s-a astăzi praznicul cel cinstit al Apostolilor, luminându-ne pe noi și alungând întunericul păcatului, celor ce strigăm: arătatu-s-a Lumina și a venit Izbăvirea.

  Troparul Sfinților Apostoli Aristarh, Pud și Trofim, glasul al 3-lea: S finților Apostoli rugați pe Milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre. Cântarea 1, glasul al 6-lea. Irmos: Ca pe uscat umbl ând Israel... Stih: Sfinților Apostoli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. C ei ce stați înaintea Scaunului lui Dumnezeu ca niște slujitori și ca niște servitori ai Lui și ca niște luminători înțelegători, cereți luminare nouă celor ce cinstim pomenirea voastră, Apostolilor. Stih: Sfinților Apostoli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. C el Ce pentru milostivire S-a arătat pe pământ, v-a ales pe voi ucenici și slujitori împreună cu alții mulți, ca să vestiți voia Lui cea Dumnezeiască, înțelepților. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. O rânduindu-vă în ceata cea preasfințită a sfinților șaptezeci de ucenici ai lui Hristos, luminați tot pământul spre cunoștință, cu Dumnezeiasca lumină a învățăturilor. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Nă

  Glasul 3 S finților Apostoli rugați pe Milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre.

  S fîntul Apostol Aristarh, pe care îl pomenesc Faptele Apostolilor și epistolele Sfîntului Pavel către Coloseni și către Filimon, a fost episcop în Apamia Siriei. Sfîntul Pud, de asemenea este pomenit de Sfîntul Apostol Pavel în epistola a doua către Timotei, unde zice: "Închină-se ție și Pud". El a fost bărbat drept și credincios între boierii Romei, primind în casa sa pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, precum și adunarea celorlalți credincioși. Acea casă s-a prefăcut după aceasta în biserică și se numea "păstorească", în care se zice că și Sfîntul Petru lucra cele sfinte. P e Sfîntul Trofim la fel îl pomenesc Faptele Apostolilor, cum și Sfîntul Pavel spune în aceeași scrisoare către Timotei, zicînd: "Pe Trofim l-am lăsat bolnav în Milet". Sfîntul Trofim împreună cu Pud și cu Aristarh au urmat în toate prigonirile Sfîntului Pavel; iar la sfîrșit, adică la tăierea lui Pavel de către Nero în Roma, au fost tăiați și acești trei Apostoli ai Domnului, Ar

  A ceștia erau din numărul celor șaptezeci aleși de Domnul. A ristarh a fost episcop al Apameei din Siria. Sfântul Apostol Pavel îl pomenește de mai multe ori (Fapte 19:29, Coloseni 4:10, Filimon 1:24). Aristarh a fost arestat în Efes, împreună cu Gaius, de mulțimea care se ridicase împotriva lui Pavel. Sfântul Apostol Pavel le scrie colosenilor: Vă îmbrățișează Aristarh, cel întemnițat împreună cu mine (Coloseni 4:10). În Epistola către Filimon, Pavel îl numește pe Aristarh împreună-lucrător cu mine, așa cum îi numește și pe Marcu, Dimas și Luca. P ud era cetățean de frunte al Romei. Sfântul Apostol Pavel îl pomenește o dată (II Timotei 4:21). La început, casa lui Pud a fost un liman al celor mai de frunte apostoli, iar mai târziu ea a devenit un locaș de închinare, numită Biserica Păstorilor. T rofim era din Asia (Fapte 20:4); el l-a însoțit pe Apostol în călătoriile lui. Într-un loc Sfântul Apostol Pavel zice: Pe Trofim l-am lăsat în Milet, fiind bolnav (II Timotei 4:20). Î n

  BASILICA.RO       Flux de știri  »  Eparhii  »  Arhiepiscopia Bucureștilor  »  Moaștele Sf. Dimitrie cel Nou au ajuns la ctitoria care a dat nume Bucureștilor și la Mănăstirea Radu Vodă Moaștele Sf. Dimitrie cel Nou au ajuns la ctitoria care a dat nume Bucureștilor și la Mănăstirea Radu Vodă Publicat de  Ștefana Totorcea   14.04.2024 Pelerinajul cu moaștele Sf. Dimitrie cel Nou în Sectorul 4 al Capitalei a continuat duminică, după ce racla a poposit la Catedrala Mitropolitană „Sf. Spiridon” – Nou. Următoarele opriri au fost la paraclisul universitar „Sf. Ecaterina”, al studenților teologi, la Biserica lui Bucur Ciobanul, întemeietorul Bucureștilor, și la Mănăstirea Radu Vodă. „Este o bucurie să împărtășim prețuirea şi binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru studenții și profesorii Facultății de Teologie Ortodoxă «Justinian Patriarhul» din București, cât și pentru credincioșii care frecventează acest locaș de închinare”, a spus Preasfințitul Părinte Paisie Sinait

  Părintele Patriarh Daniel a transmis duminică un mesaj Patriarhului Teofil al III-lea al Ierusalimului, în care își exprimă îngrijorarea cu privire la escaladarea conflictului militar în Țara Sfântă și se roagă pentru restabilirea unei păci drepte și durabile. Text integral: Bucure ș ti, 14 aprilie 2024 Preafericirii Sale TEOFIL al III-lea, Patriarhul Ierusalimului Preafericirea Voastră, Am primit cu mare îngrijorare vestea escaladării conflictului militar din Țara Sfântă în urma atacului masiv cu drone și rachete al Iranului asupra Israelului, din noaptea de sâmbătă, 13 aprilie 2024. Prin urmare, în acest context marcat de violență și tensiuni armate, ne rugăm lui Dumnezeu să dăruiască liderilor politici înțelepciunea făcătorilor de pace, pentru ca războiul din Țara Sfântă să înceteze și ca o pace dreaptă și durabilă să fie restabilită. În mod deosebit, ne rugăm Domnului Iisus Hristos să fie cu Preafericirea Voastră și cu Patriarhia Ierusalimului în aceste vremuri dificile de confli

 

  17 Și I-a răspuns Lui unul din mulțime: Învățătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. 18 Și oriunde-l apucă, îl aruncă la pământ și face spume la gură și scrâșnește din dinți și înțepenește. Și am zis ucenicilor Tăi să-l alunge, dar ei n-au putut. 19 Iar El, răspunzând lor, a zis: O, neam necredincios, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda pe voi? Aduceți-l la Mine. 20 Și l-au adus la El. Și văzându-L pe Iisus, duhul îndată a zguduit pe copil, și, căzând la pământ, se zvârcolea spumegând. 21 Și l-a întrebat pe tatăl lui: Câtă vreme este de când i-a venit aceasta? Iar el a răspuns: din pruncie. 22 Și de multe ori l-a aruncat și în foc și în apă ca să-l piardă. Dar de poți ceva, ajută-ne, fiindu-Ți milă de noi. 23 Iar Iisus i-a zis: De poți crede, toate sunt cu putință celui ce crede. 24 Și îndată strigând tatăl copilului, a zis cu lacrimi: Cred, Doamne! Ajută necredinței mele. 25 Iar Iisus, văzând că mulțimea dă năvală, a certat duhul cel necurat, zicându-i:

Povesteau despre avva Isaac că, apropiindu-i-se sfârşitul, au venit la el bătrânii şi-l întrebau: "Ce-o să ne facem după tine, părinte?". El le-a zis: "Vedeţi cum am umblat în faţa voastră? Dacă vreţi să urmaţi şi să păziţi poruncile lui Dumnezeu, El va trimite harul Său, care va avea grijă de locul acesta. Dar dacă nu vreţi să le păziţi, nu mai rămâneţi aici. Şi noi ne întristăm când părinţii noştri se apropiau de moarte, dar respectăm poruncile lui Dumnezeu şi sfaturile lor, şi trăiam ca şi cum ei ar fi fost mai departe cu noi. Aşa să faceţi şi voi şi vă veţi mântui".

  13 Căci Dumnezeu, când a dat făgăduință lui Avraam, de vreme ce n-avea pe nimeni mai mare, pe care să Se jure, S-a jurat pe Sine însuși, 14 Zicând: «Cu adevărat, binecuvântând te voi binecuvânta, și înmulțind te voi înmulți». 15 Și așa, având Avraam îndelungă-răbdare, a dobândit făgăduința. 16 Pentru că oamenii se jură pe cel ce e mai mare și jurământul e la ei o chezășie și sfârșitul oricărei neînțelegeri. 17 În aceasta, Dumnezeu voind să arate și mai mult, moștenitorilor făgăduinței, nestrămutarea hotărârii Sale, a pus la mijloc jurământul: 18 Ca prin două fapte nestrămutate – făgăduința și jurământul – în care e cu neputință ca Dumnezeu să fi mințit, noi, cei ce căutăm scăpare, să avem îndemn puternic ca să ținem nădejdea pusă înainte, 19 Pe care o avem ca o ancoră a sufletului, neclintită și tare, intrând dincolo de catapeteasmă, 20 Unde Iisus a intrat pentru noi ca înaintemergător, fiind făcut Arhiereu în veac, după rânduiala lui Melchisedec. 8 Altădată erați întuneric, iar ac

De vreme ce ziua Duminicii îmi aduce aminte de Atotputernicia Ta, Stăpâne, cu care ai zidit lumea și ai răscumpărat pe om, pentru aceasta iubitorule de oameni, Doamne, mă închin Ție și-Ți mulțumesc foarte pentru darurile cele mari, ce ai făcut la toate zidirile Tale. Cu adevărat se bucură și se veselește inima mea, când stau și cuget, că numai Tu singur ești Dumnezeu, sfânt, înțelept, milostiv, purtător de grijă, bun, puternic, necuprins, și în scurte cuvinte, vreo bunătate și vreo mărire nu-Ți lipsește. Mă bucur încă, că Tu ești un Dumnezeu în trei Fețe: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Să se tulbure, Domnul meu, toți cei ce se închină la alți dumnezei: că nu este alt Dumnezeu afară de Tine. Pentru aceasta fă să sporească creștinii la fieștece mărire și bunătate, de vreme ce ei numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevărat și Te mărturisesc și Ți se închină și-Ți slujesc pururea cu toată inima și cu toată puterea. O, Părinte Sfinte, miluiește-mă! O, binecuvântate Fiule al lui Dumnezeu, mântuie

  O , Sfinte Ierarhe Pahomie, care cu darul lui Dumnezeu din tinerețile tale ai ales calea cea sfântă a desăvârșirii, iar Preabunul și Milostivul Dumnezeu a binevoit să te cinstească pe pământ și în cer, plecând genunchii noștri, te rugăm: auzi-ne și pe noi, nevrednicii și păcătoșii, care îndrăznim să venim cu toată evlavia și smerenia către tine, ca să te rogi Preaînduratului Dumnezeu, ca și nouă să ne ajute cu mila și cu îndurările Sale și, prin rugăciunile tale, să mergem pe calea cea sfântă a poruncilor Lui și din toată inima să ne silim a lucra cele bune spre folosul sufletelor noastre. Fie ca, prin sfintele tale rugăciuni, să dobândim iertare pentru păcatele, fărădelegile și neputințele noastre, ca să-ți mulțumim după vrednicie și să ne închinăm cu inimă curată Celui ce te-a preamărit în ceruri, Dumnezeu, Cel în Treime lăudat: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin.

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă