REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Glasul 4 M ielușeaua Ta, Iisuse, Anastasia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

  M are Muceniță a lui Hristos Anastasia, care ai suferit pentru credința dreptslăvitoare, învață-ne pe noi, cei ce suntem întunecați și fără cunoștință, a mărturisi pe Dumnezeu și a sta neclintit în credință. Tu, care ai suferit dezbrăcarea trupului asemenea lui Hristos, îmbracă-ne în haina pocăinței celei adevărate. Focul cel iute și arzător în care ai fost pusă să stingă văpaia patimilor noastre celor necurate de care suntem cuprinși. Roata cea îngrozitoare pe care ai fost legată și zdrobită la oase să vindece sufletele noastre cele ruinate de păcate. Sânii tăi care au fost tăiați fără milă de păgâni, cu briciul otrăvit, să întinerească sufletele noastre îmbătrânite și gârbovite de mulțimea fărădelegilor. Capul tău cel preacinstit care cu sabia a fost tăiat să înalțe capetele noastre către Dumnezeu, căci spre patimi rele sunt aplecate. Mijlocește pentru a ajunge și noi în Împărăția luminii celei neapropiate a Sfintei Treimi acum și în veci. Amin.

27 Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu cunoaște pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaște nimeni, decât numai Fiul și cel căruia va voi Fiul să-i descopere. 28 Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi. 29 Luați jugul Meu asupra voastră și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre. 30 Căci jugul Meu e bun și povara Mea este ușoară.  

22 Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credința, 23 Blândețea, înfrânarea, curăția; împotriva unora ca acestea nu este lege. 24 Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus și-au răstignit trupul împreună cu patimile și cu poftele. 25 Dacă trăim în Duhul, în Duhul să și umblăm. 26 Să nu fim iubitori de mărire deșartă, supărându-ne unii pe alții și pizmuindu-ne unii pe alții. 1 Fraților, chiar de va cădea un om în vreo greșeală, voi cei duhovnicești îndreptați-l, pe unul ca acesta cu duhul blândeții, luând seama la tine însuți, ca să nu cazi și tu în ispită. 2 Purtați-vă sarcinile unii altora și așa veți împlini legea lui Hristos.  

  Î n vremea împăraților Deciu și Valerian și a ighemonului Prov, era o mănăstire mică de fecioare în apropiere de cetatea Romei. Această mănăstire se afla la un loc deosebit și neștiut, având câteva călugărițe îmbunătățite, între care era și egumena Sofia, bătrână și desăvârșită în fapte bune. în acea mănăstire se afla și fericita fecioară Anastasia, de prin părțile Romei, care, rămânând orfană de părinți la vârsta de trei ani, a fost luată de bătrâna Sofia, care a crescut-o în mănăstire, învățând-o toate faptele bune, încât le covârșea pe toate celelalte fecioare, nu numai în frumusețe, dar și în post, în nevoințe și în toate celelalte osteneli. Ajungând cu vârsta aproape de douăzeci de ani și aflând unii cetățeni de frumusețea ei, au dorit ca s-o ia în căsătorie și foarte mult se sârguiau pentru acest lucru. Dar sfânta fecioară, socotindu-le pe toate deșertăciune, s-a făcut mireasă lui Hristos, păzindu-și fecioria, priveghind ziua și noaptea în rugăciuni. I ar diavolul se silea foa

  E a s-a născut la Roma dintr-o familie nobilă, dar a rămas orfană de ambii părinți de la vârsta de trei ani. Orfană fiind, ea a fost luată spre creștere într-o mânăstire de lângă Roma, a cărei stareță era Sofia, vestită prin marea înălțime a vieții ei duhovnicești. D e-a lungul celor șaptesprezece ani care au urmat, Monahia Anastasia s-a făcut și ea vestită, asemenea chipului maicii ei duhovnicești, printre creștini ca aspră și minunată nevoitoare, iar printre păgâni ca femeie de o frumusețe neasemuită. G uvernatorul păgân Probus a trimis soldați la acea mânăstire spre a o lua pe Anastasia sub escortă și a o aduce înaintea lui. Mai înainte cu două ceasuri de aceasta, Egumena Sofia a sfătuit-o din destul pe tânăra Anastasia să se țină strâns de credință, i-a arătat cum să risipească meșteșugirile lingușirilor cu care avea să fie ispitită și toată înșelăciunea, și cum să îndure sinsitrele torturi. A răspuns Anastasia către maica ei duhovnicească astfel: "Gata este inima mea, g

 Apel la depasirea penibilului si batjocoririi sfintilor Lui Dumnezeu Apel la NEPARASIREA LUI HRISTOS si a sfintilor Sai Evrei 1-2 Cap.2 vers.2 Caci daca s-a adeverit cuvantul grait prin ingeri si orice calcare de porunca si orice neascultare si-a primit dreapta rasplatire vers.3 Cum vom scapa noi daca vom fi nepasatori la astfel de mantuire care ,luand obarsie din propovaduirea Domnului,ne-a fost adeverita de cei care au ascultat-o vers.4 Impreuna marturisind si Dumnezeu cu semne si cu minuni si cu multe feluri de puteri si cu darurile Duhului Sfant,impartite dupa a Sa vointa? vers.5 Pentru ca nu ingerilor a supus Dumnezeu lumea viitoare,despre care vorbim vers.6 Iar cineva a marturisit undeva ,,Ce este omul,sa-l pomenesti pe el,sau fiul omului sa-l cercetezi pe el,,? vers.10 Caci ducand pe multi fii la marire,I se cadea Aceluia,pentru care sunt toate si prin care sunt toate,ca sa desavarseasca prin patimire pe Incepatorul mantuirii lor. vers.11 Pentru ca Cel ce sfinteste si cei ce se

  G lasul al 8-lea P e apărătorul dreptei credințe, pe Sfântul Ierarh Iachint de Vicina, cel ce s-a arătat ca un luceafăr strălucitor în zorii Mitropoliei Țării Românești și a împlinit cele duhovnicești ale păstoriților săi, să-l lăudăm cu inimi curate la prăznuirea sa cea de peste an, zicând: Bucură-te, sfinte slujitor al lui Hristos pe pământ românesc.

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă Tat

G lasul 1 V rednic următor al ierarhilor dobrogeni și întâiule între mitropoliții Țării Românești, Sfinte Ierarhe Iachint, te-ai arătat mărturisitor al dreptei credințe, lucrător al virtuților și rugător pentru sufletele noastre.  

  7 Și fiecăruia se dă arătarea Duhului spre folos. 8 Că unuia i se dă prin Duhul Sfânt cuvânt de înțelepciune, iar altuia, după același Duh, cuvântul cunoștinței. 9 Și unuia i se dă întru același Duh credință, iar altuia, darurile vindecărilor, întru același Duh; 10 Unuia faceri de minuni, iar altuia proorocie; unuia deosebirea duhurilor, iar altuia feluri de limbi și altuia tălmăcirea limbilor. 11 Și toate acestea le lucrează unul și același Duh, împărțind fiecăruia deosebi, după cum voiește.

  1 Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce nu intră pe ușă, în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur și tâlhar. 2 Iar cel ce intră prin ușă este păstorul oilor. 3 Acestuia portarul îi deschide și oile ascultă de glasul lui, și oile sale le cheamă pe nume și le mână afară. 4 Și când le scoate afară pe toate ale sale, merge înaintea lor, și oile merg după el, căci cunosc glasul lui. 5 Iar după un străin, ele nu vor merge, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul lui. 6 Această pildă le-a spus-o Iisus, dar ei n-au înțeles ce înseamnă cuvintele Lui. 7 A zis deci iarăși Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt ușa oilor. 8 Toți câți au venit mai înainte de Mine sunt furi și tâlhari, dar oile nu i-au ascultat. 9 Eu sunt ușa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla.

  U ltimul mitropolit al Vicinei și cel dintâi păstor al Bisericii lui Hristos din Dobrogea și Țara Românească, reunită sub conducerea unui singur voievod, este arhiepiscopul Iachint. El a păstorit doar câțiva ani la Vicina, iar în anul 1359 și-a mutat scaunul la Curtea de Argeș, la cererea marelui voievod Alexandru I Basarab, întemeietorul Țării Românești, care dorea să aibă un sediu mitropolitan în țara sa. Mitropolitul Iachint devine astfel păstor duhovnicesc al tuturor românilor din Dobrogea și Țara Românească. El sfințea biserici, hirotonea preoți, împărțea binecuvântare poporului atât de credincios al „vlahilor" și era sfetnic apropiat al marelui domn. A stfel, Eparhia Vicina dispare și ia ființă o nouă mitropolie românească, cunoscută sub numele de „Mitropolia Ungrovlahiei", dependentă de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, condusă pe atunci de patriarhul Calist I. C a păstor și părinte sufletesc al tuturor românilor dintre Dunăre și Carpați, mitropolitul Iachint

  Glasul 8 Apărătoare Doamnă... A părător al său nebiruit și neînfrânat, ca unul care prin tine din nevoi s-a mântuit, te pune înainte orașul tău, Sfinte Preacuvioase Dimitrie. Ci, ca cel ce ai îndrăzneală către Dumnezeu, apără-ne de toate nevoile, ca să strigăm ție: bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Dimitrie!

  Troparul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, glasul al 8-lea: Î ntru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; și lucrând, ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci, să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Dimitrie, duhul tău. Cântarea 1, glasul 1. Irmos: Dreapta Ta cea purtătoare... Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. P ururea fiind cu Dumnezeu, cu toiagul neadormitelor tale rugăciuni, pe Faraon cel gânditor, cu toată oastea lui îneacă-l, rugămu-ne, părintele nostru, ca să te mărim cu laude. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. R od bun din părinți binecredincioși născându-te, Părinte Dimitrie, iar mai ales prin Sfântul Duh și prin Botez renăscându-te, ai ajuns la măsura vârstei plinirii lui Hristos. Slavă Tatălui și Fiului și Sfânt