REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  D intr-o rea mamă rod bun a răsărit, A cela a fost Vatslav, lui Dumnezeu Plăcut. D in reaua lui mamă doar trupul a luat, D ar din bunică, lumină, credință și nădejde. C ăci Ludmila, slăvita și cucernica bunică, G rijit-a de creșterea lui Vatslav, nepotul ei. E l a crescut ca un crin înmiresmat, Î mpodobindu-se pe sine cu nevinovăția. E l rege peste poporul lui a fost, Ș i poporul s-a bucurat întru dânsul: C instindu-l pe rege, ei au cinstit pe Hristos. D ar drăcescul dușman niciodată nu doarme. E l curse țese, neîncetat. A șa sfătuit-a pe-al lui Vatslav bun frate, P e Boleslav, contra fratelui său. „Al meu cap pentru ce-l voiești, frate? " A întrebat Vatslav murind, fără să primească răspuns. D ar criminalul nu a scăpat de a Domnului pedeapsă. S ufletul lui Vatslav la Domnul Cel Preaînalt A suit, la Domnul Cel cinstit și iubit î n viață de dânsul. E l cu Sfânta Ludmila pentru poporul lui se roagă, C a întru credință să se întărească și el. S fântul Vat

  E l a fost nepotul de fiu al Sfintei Ludmila. Ca rege, el s-a nevoit întru credința creștină ca marii nevoitori cei de demult, întărind Ortodoxia în poporul lui. E l păzea cu strășnicie ca nu cumva vreun nevinovat să fie asuprit de tribunale. Mare râvnitor al credinței fiind și iubitor de aproapele, Sfântul Vatslav cumpăra copii de păgâni care erau vânduți ca sclavi, îi boteza îndată și îi creștea în credința creștină, E l a tradus Evanghelia de la Ioan în limba cehă și a mutat sfintele moaște ale Sfântului Vitus și ale Sfintei Ludmila, bunica lui, la Praga. F ratele lui, Boleslav, l-a invitat la curtea lui în ospeție și așa l-a ucis. Imediat după aceasta Boleslav a adus preoți din Germania, poruncind ca slujbele să se țină în latină. S fântul Vatslav a fost omorât pentru Hristos la anul 935, iar sfintele lui moaște odihnesc la Praga.

  Soborul Sfinților Cuvioși din Lavra Pecerska ale căror Sfinte Moaște se odihnesc în „Peșterile de Aproape" ale Sfântului Antonie este prăznuit pe 28 septembrie. Acești sfinți au și zile individuale de prăznuire, dar astăzi noi cinstim întreg soborul. Această sărbătoare era inițial așezată în prima sâmbătă după Odovania Praznicului Înălțării Sfintei Cruci (după 21 septembrie). P răznuirea Cuvioșilor din „Peșterile de Aproape" ale Sfântului Antonie, sâmbăta de după Odovania Praznicului Înălțării Sfintei Cruci a fost respectată până în anul 1670. În timpul restaurării peșterilor, care au fost afectate de un cutremur, au fost descoperite moaștele ale unor vechi asceți și o nouă biserică a fost construită, primind hramul Înălțarea Sfintei Cruci. Î n anul 1760, o biserică de piatră a fost construită deasupra peșterilor. În 1886, sub Mitropolitul Platon de Kiev, Soborul Sfinților Cuvioși din Lavra Pecerska cu moaște în „Peșterile de Aproape" a fost mutat la 28 septembri

  A cești sfinți au trăit pe vremea împăratului Dioclețian (284-305), în cetatea Pisidiei, în Asia Mică, când acolo era domnitor Magnus. I ar Fericitul Marcu, un păstor, păștea oile, având părul capului alb și lung până la călcâie. Sf. Marcu a fost arestat pentru mărturisirea deschisă a credinței creștine în Antiohia Pisidiei. Cei treizeci de soldați care-l păzeau au fost convertiți la creștinism de Sf. Marcu fiind martirizați la Niceea prin tăierea capului. I ar pe sfântul l-au trimis la Claudiupoli, unde au chemat făuri ca să facă legăturile sfântului. Ș i au venit trei frați, anume Alfie, Alexandru și Zosima, care locuiau în satul Cataliton, meșteri deprinși la lucrul fierului. Începând a bate fierul, curgea apa pe ei și li se muiau mâinile, dar fierul nu se lăsă bătut; iar ei mirându-se de ceea ce li se întâmplă, și auzind dumnezeiesc glas care-i îndemna să se nevoiască împreună cu Marcu, au mărturisit că sunt creștini. Atunci îndată au fost supuși la chinuri felurite, în timp

  S fântul Neofit Zăvorâtul în peșteră s-a născut la 1134 în Lefkara, din regiunea Larnaka din insula Cipru. La vârsta de 18 ani a părăsit lumea și nunta pe care i-o pregătiseră părinții lui și a plecat la Mănăstirea Sfântului Ioan Gură de Aur din Koutsouventi la poalele Pentadactilului cu scopul de a deveni monah, deoarece a văzut deșertăciunea lumii acesteia. La mănăstirea Sfântului Ioan a învățat literele, căci în momentul plecării era analfabet, a învățat să scrie și să citească singur și apoi a învățat pe de rost toată Psaltirea. La mănăstire l-au pus în ascultare la viile mănăstirii și apoi în ascultarea de eclesiarh și astfel intra în contact cu multă lume și acest lucru i-a displăcut. După șapte ani de ascultare la aceată mănăstire, s-a hotărât să plece în căutarea unui loc mai liniștit și a ales Sfintele Locuri, pe care le-a și vizitat, s-a închinat la Sfântul Mormânt, dar negăsind un loc potrivit pentru asceza pe care o dorea, s-a întors în Cipru, cu scopul de a se îmbarca î

  E l a fost ucenicul și prietenul credincios al marelui Proroc Ieremia. El a prorocit întoarcerea evreilor din robia babiloniană și sosirea pe pământ a Fiului lui Dumnezeu. S e spune că el a fost ucis de evreii din Egipt, așa cum a fost și Prorocul Ieremia, în veacul al șaptelea mai înainte de Hristos.

  Glasul 4 Pe Întărirea Cea Neclintită... P e nevoitorul dreptei credințe și pe râvnitorul adevărului astăzi toți credincioșii cu cântări și cu laude să-l mărim: pe Sfântul Hariton păstorul și dascălul și luminătorul cel preacuvios al lumii. Căci se roagă Domnului pentru noi toți.

  Troparul Sfântului Cuvios Hariton Mărturisitorul, glasul al 8-lea: C u curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Hariton, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre. Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Adâncul Mării Roșii... Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C u arma Crucii cea purtătoare de viață înotând în adâncul mării celei pătimitoare, pe vicleanul Faraon cel înțelegător, cu Dumnezeiasca Putere l-ai înecat, fericite. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. D in pruncie Domnului fiind făgăduit, înaintea divanului păgânesc, fericite, cu Dumnezeiască înțelepciune pe Hristos L-ai propovăduit; și ca Moise ai surpat trufiile celor împotrivă luptători. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. E giptul înșelăciunii p

  Glasul 8 C u curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Hariton, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

  C uviosul Hariton era din eparhia Licaoniei, locuitor în cetatea Iconiei, creștin bine credincios și ales întru bunătăți. Acesta în vremea lui Aurelian, rău credinciosul împărat (270-275), s-a arătat Mărturisitor al numelui lui Iisus Hristos. Când a ieșit acea poruncă fără de Dumnezeu de la împăratul prin toate părțile ca să fie siliți creștinii să jertfească idolilor, iar cei ce nu se vor supune poruncii să fie uciși, atunci Hariton, în Iconia, la un lucru ca acesta strălucea cu bună credință, ca cel mai dintâi dintre creștini; și a fost prins și legat de guvernatorul țării aceleia și adus la judecata păgânilor, unde l-a întrebat pe el judecătorul, zicând: "Pentru ce nu te închini zeilor celor cu nume mare, cărora împăratul și toți supușii își smeresc capetele lor?" Răspuns-a Hariton: "Toți idolii păgânilor sunt diavoli, care, oarecând, pentru mândria lor, au fost surpați din cer în iadul cel mai de jos, căci voiau să se asemene cu Dumnezeul cel prea înalt. I ar ac

  S fântul Hariton a fost un cetățean de frunte al cetății Iconium și binecredincios creștin. Plin de duhul compatrioatei lui, Sfânta Tecla, Sfântul Hariton a mărturisit pe față Numele lui Hristos. D ezlănțuindu-se cumplitele prigoane împotriva creștinilor de sub domnia lui Aurelian, Sfântul Hariton îndată a fost adus la judecată înaintea eparhului. J udecătorul i-a poruncit să se închine la idoli, dar Sfântul Hariton a zis: „Toți dumnezeii voștri sunt diavoli, care din ceruri au fost izgoniți, în iadul cel mai dedesubt. " H ariton și-a propovăduit cu putere credința întru Unul Dumnezeu Cel Viu, Făcătorul a toate și întru Unul Domn Iisus Hristos, Mântuitorul omenirii. E parhul a pus să fie torturat și bătut, până când trupul mucenicului s-a făcut tot numai o rană. Dar pe Aurelian l-a ajuns urgia păcatelor lui, din pricina cărora rău a pierit. A tunci Sfântul Hariton a fost și el scos din temniță și lăsat liber. El atunci a pornit către Ierusalim. Pe cale a fost însă prins d

Am ucis un Înger "Îngerul Casei" Idealul feminin victorian din poemul lui Coventry Așa cum a făcut-o Virginia Woolf. La mine lupta a durat mai mult Fiindcă nu știam că-i o luptă Părea că-i prietenie între noi Că el e Înger, eu, cea care face pe plac tuturor Mă visam chiar sfântă Pe un fundal de violoncel Îngânând grav Un requiem, în fiecare seară. Din când in când câștigam Câte-o bătălie Scriind o poezie.                             Autor : Adina Mariana Tabacu.    AMT

  Ploaie de lumini și umbre Cad pe ridurile sumbre Ce-mi brăzdează fruntea sură Fără milă și măsură. Jocul vieții și al morții Nelipsit din casa sorții Nu mă iartă nici pe mine, Crucea vrea să mi-o încline. Peste umerii de ceară Rouă de-amintiri presară, Nori de plumb pe ochi mi-așterne Din visările eterne. Și mă scaldă în păcate Peste timpuri aruncate, Îmi scurtează zilnic ața  Scriindu-mi cu jar prefața. Fără să aibă răbdare Mă pune la încecare, Îmi ascunde tinerețea  Și îmi lasă bătrânețea.                   Autor :Adriana Apostol AdiA 27.09 2022

În frumosul drum al sufletului purtând cu Demnitate Crucea lui Hristos.La cunoscut întâmplător pe Părintele Iov de la care am aflat și câteva cuvinte despre sfinția sa. Iată ce ne spune dânsul:, SUNT UN OM CARE SĂ NĂSCUT CU O BOALĂ FOARTE GREA TETRAPAREZA SPASTICĂ SUNT IMOBILIZAT ÎN SCAUNUL CU ROTILE NU POT MERGE NU ÎMI POT FOLOSI MÂINILE SCRIU CU PICIORUL LA CALCULATOR.PRIN MILA DOMNULUI ÎN 2001 AM FOST CĂLUGĂRIT LA O MĂNĂSTIRE DAR DIN CAUZA SITUAŢIEI MELE NU AM PUTUT STA PREA MULT LA MĂNĂSTIRE AŞA CĂ AM FOST NEVOIT SĂ PLEC LA UN CENTRU DE ÎNGRIJIRE A PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI EREA FOARTE BINE ACOLO CREDEAM CĂ MI AM GĂSIT LINIŞTEA DAR ÎN 2020 AM FOST NEVOIT SĂ PLEC ŞI DE ACOLO PENTRU CĂ NU AM VRUT SĂ MĂ TESTEZ ŞI SĂ MĂ VACCINEZ OBLIGATORIU ACUM STAU ACASĂ LA ÎNSOŢITOAREA MEA CARE MĂ ÎNGRIJEA ŞI LA ACEL CENTRU NICI EA NU MAI LUCREAZĂ ACOLO CEI CARE DORIŢI ŞI PUTEŢI SĂ MĂ AJUTAŢI MĂ PUTEŢI CONTACTA PE PAGINILE DE FACEBOOK ILIE PATRASCU SAU PATRASCU MONAH IOV ILIE EMAIL parinteleiovpat

 

Spunea oarecare din bătrâni, că a mers dracul la un bătrân în chip de monah şi bătând la uşă, a deschis bătrânul şi a zis: Fă rugăciune! Iar dracul a zis: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Şi iar a zis bătrânul: Roagă-te şi zi: Slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Iar dracul, fiind ars că de foc, a fugit.

Doamne, Dumnezeul meu, osândit stau înaintea feţei Tale celei sfinte, şi-mi mărturisesc nevrednicia, neputinţa şi sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ţie: O, izvor dulce şi noianul indurării, deschide stavilele cerului şi plouă asupra mea bunătăţile indurării Tale, pentru ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl şi să curăţesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu căinţa tare şi adevărată. Şi ca să-mi dai acest dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe Înaintemergătorul Ioan, către care zic: O, învăţătorule al pocăinţei şi mărite Proorocule, care eşti mai mare decât toţi proorocii, precum însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu care L-ai botezat în Iordan şi ai văzut cerurile deschizându-se, tu care ai auzit glasul Părintelui ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt că un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu care stai în cer înaintea Judecătorului veşnic, şi fă-L să se îndure de mine,

  32 Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea împărăția. 33 Vindeți-vă averile și dați milostenie; faceți-vă pungi care nu se învechesc, comoară nesfârșită în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie n'o strică; 34 fiindcă unde vă este comoara, acolo va fi și inima voastră. 35 Să vă fie mijlocurile'ncinse și făcliile aprinse; 36 și fiți asemenea oamenilor care-și așteaptă stăpânul când se va întoarce de la nuntă, ca venind el și bătând, îndată să-i deschidă. 37 Fericiți sunt servii aceia pe care stăpânul, când vine, îi va afla priveghind. Adevăr vă spun, că se va încinge și-i va pune la masă și, venind lângă ei, le va sluji. 38 Fie că va veni la straja a doua, fie că va veni la straja a treia, fericiți sunt ei de-i va găsi așa. 39 Dar s'o știți pe asta, că de-ar ști stăpânul casei în care ceas vine furul, ar veghea și n'ar lăsa să i se spargă casa. 40 Așadar, și voi fiți gata, că Fiul Omului vine în ceasul în care nu gândiți“.

  Prochimen, glasul 1 (Psalm 48: 3, 1) G ura mea va grăi înțelepciune și cugetul inimii mele pricepere. Stih: Auziți acestea toate neamurile, ascultați toți cei ce locuiți în lume. 7 Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, cei ce v'au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; la a căror săvârșire d luând seama, urmați-le credința. 8 Iisus Hristos este Același, ieri și azi și în veci. 9 Nu vă lăsați amăgiți de învățături felurite și străine, căci bine este ca inima să fie întărită prin har, nu prin mâncăruri de la care cei ce s'au dedat la ele n'au avut nici un folos e . 10 Noi avem un Altar f de la care cei ce slujesc Cortului g n'au dreptul să mănânce. 11 Într'adevăr, trupurile animalelor al căror sânge e adus de arhiereu în altar ca jertfă pentru păcat sunt arse în afara taberei. 12 Iată de ce și Iisus, pentru ca El să sfințească poporul cu sângele Său, a pătimit în afara porții. 13 Să ieșim așadar la El în afara taberei, purtându-I ocara; 14 că nu avem aici cet

  A cești sfinți erau din cei șaptezeci; și Aristarh este acela de care Pavel pomenește în Epistola către Romani și care a fost episcop al Apamiei celei din Siria, supusă cu scaunele apostolilor celor dintîi. Acesta mai întîi decît toți a propovăduit pe Hristos Dumnezeu adevărat. Iar Marcu este acela pe care și Ioan obișnuia a-l numi. De care pomenește Luca în Faptele Apostolilor și care a fost pus episcop de apostoli în Vivlopole. Iar Zinon este acela pe care Apostolul îl scrie în Epistola către Romani legiuitor și care a fost făcut întîi episcop de Apostolul Petru în Diospole; el învăța propovăduind pe Hristos Dumnezeu adevărat. Aceștia multe rele pătimiri suferind de la necredincioși pentru zidirea din nou a bisericilor și pentru surparea idolilor, și înșiși făcîndu-se lucrători de minuni și de vindecări, s-au mutat către Domnul.

  E i au fost din numărul celor șaptezeci de Apostoli mai mici. S fântul Marcu a mai fost cunoscut și sub numele de Ioan. Sfinții Apostoli s-au strâns pentru rugăciune la casa mamei lui, Maria, din Ierusalim (Fapte 12:12) ( Și chibzuind, [Petru] a venit la casa Măriei, mama lui loan, cel numit și Marcu, unde erau adunați mulți și se rugau.). El a predicat Evanghelia împrenă cu Sfinții Apostoli Pavel și Barnaba (Fapte 12:25) (Iar Barnaba și Saul, după ce au îndeplinit slujba lor, s-au întors de la Ierusalim la Antiohia, luînt cu ei pe loan, cel numit și Marcu.) După aceea, Sfântul Marcu acesta a fost episcop al cetății Byblos. S fântul Aristarh, însoțitor al Sfântului Apostol Pavel (Fapte 19:29) (. . . macedonenii Gaius și Aristarh, însoțitorii lui Pavel.), a fost Episcop în Apameea Siriei. S fântul Apostol Zinon (sau Zenas), descris de Sfântul Apostol Pavel ca fiind cunoscător de lege (Tit 3:13), a fost Episcopul cetății Lydda din Palestina. A ceștia au strălucit ca niște făclii

  Troparul Sfinților Mucenici Calistrat și Ghimnasie și a celor împreună cu dânșii, glasul al 4-lea: M ucenicii Tăi, Doamne, întru nevoințele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule. C ântarea 1, glasul al 8-lea. Irmosul: C ântare să înălțăm popoare, Minunatului Dumnezeului nostru, Cel Ce a izbăvit din robie pe Israel, cântare de biruință cântându-I și grăind: să cântăm Ție Unuia, Stăpânului. Stih: Sfinților mucenici, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. U mblând neabătut pe calea muceniciei, te-ai făcut cale celor rătăciți, ducându-i către Dumnezeiasca odihnă, preafericite. Pentru aceasta, cu credință te lăudăm pe tine, Sfinte Calistrat. Stih: Sfinților mucenici, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. R ăsărind ca o stea prealuminată, ai luminat Biserica lui Hristos cu lumina cun