REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Glasul 3 A postole Sfinte Cleopa, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să dăruiască iertare de greșeli sufletelor noastre.

  A ceștia cu toții au fost din numărul celor Șaptezeci de Apostoli mai mici. Domnul înviat s-a arătat lui Cleopa pe drumul către Emaus (Luca 24:13-33). T erțiu a scris, la dictarea Sfântului Apostol Pavel, Epistola acestuia din urmă către Romani (Romani 16:22). El a luat moarte mucenicească ca Episcop al cetății Iconiu, după Sfântul Apostol Sosipater (pomenit la 10 noiembrie). S fântul Marcu (sau Ioan) a fost fiul evlavioasei Maria (a cărei casă a fost locul de refugiu al apostolilor și primilor creștini) și rudenie a lui Barnaba (Fapte 12:12). El a fost Episcopul cetății Apollonia din Samaria. I ust a fost fiul Sfântului Iosif, logodnicul Fecioarei, împreună cu Mattias, el a fost unul dintre cei puși înainte spre a fi aleși în locul vânzătorului Iuda Iscariot. Ales însă nu a fost Iust, ci Mattias. Sfântul Iust a luat mucenicia pentru propovăduirea Evangheliei lui Hristos, fiind episcop al cetății Elefteropolis. S fântul Artema a fost episcopul Lystrei din Lycaonia, el s-a săvârși

Un poet, cântă iubirea  un poet,cântă durerea  un poet, cântă de toate în interior,el arde. Un poet scrie ce simte, el gândul său îl transmite, e dar de la Dumnezeu, harul din cugetul  său.  Să scrie și să încânte  inimi,suflete s-alinte, prin cuvinte arcuite, durerile să mai uite. Poetul, ar vrea de poate să versifice de toate, de iubire, de natură, de drag si inimă bună. Mai își scrie uneori  iubirea și-ai săi fiori, ce prin inimă au trecut și s-au consumat demult. Câteodată însă plânge, când dor inimă străpunge, și scrie viața cum trece rele ,bune le petrece. Dar, fiindcă el ales să ofere al său vers, își ridica fruntea dârz si urmează ce-i e scris. Autor, Elena Paduraru  21 08 2020

Doamne Iisuse Hristoase Mântuitorul cel dulce al sufletului meu în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe. Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţă şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne că de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta. Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neinsuflelite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a

  "Creația - este dată pentru noi. Și Domnul - l-a chemat în sfârșit pe om în existență.. Și pe drum a dat o Lume. Și mai presus de toate Iubirea. El a avut încredere în noi. Mai era ceva ascuns în finală. Iubirea - ceea ce Dumnezeu a păstrat într-un trup duhovnicesc Și îngerii au plâns Iubirea. Care este Lacrima Fericirii; și omule - tocmai am primit-o. Și indiferent dacă găsești pe cineva în partea care stă pe ea - care poate face ceva pentru asta - sau te așteaptă cu dorință. Uneori nu ai nevoie de altceva și îți bate în geam. Sau un hoinar singuratic este însoțit de o umbra pe peretele casei vechi. Și care trâmbițează cu entuziasm un cântec vechi în lume; "Dragă, dragă - îți mai aduci aminte… , doar ne-am prins îndrăgostiți... " Și câți fani ai dragostei sunt pe cer, de nepătruns și câți oameni au căzut pe fruntea întunecată a ceții îndepărtate.. Da, da. Și lumea fără condoleanțe este prea departe de durere. În confuzia existenței mele - Iubirea poate fi departe, dar

Erau picături de rouă în ochi, era durerea care îi părăsise corpul... S-au cristalizat unul câte unul și au căzut ca niște diamante la picioarele lui. Durere dureroasă care frânge inima. Exprimarea dragostei și a compasiunii. Mergea încet, menținând un pas lejer, nu-și putea suporta plânsul și nu-i venea să creadă scena aceea, iar o mie de întrebări erau eterne în gândurile ei. Îmi aminteam vremurile vechi. El este fiul meu iubit, slujitorul iubirii! Cuvintele chinuitoare nu au oprit actul. Sunt mama ta, „Nu, iată fiul tău!”... S-a vărsat sânge sfânt, totul a fost scris... Isaia a prezis-o! Autor, Ross Gutiérrez Mexic - 14.10.2021

  Un zgârcit s-a dus în vizită la un alt zgârcit. A luat cu el un peşte decupat din hârtie şi o ceaşcă plină cu apă în loc de ceai. Cel de-al doilea zgârcit nu era acasă, aşa că l-a întâmpinat nevasta lui. A luat darurile, a mulţumit şi l-a invitat să se aşeze. Apoi a chemat slujnica să aducă o ceaşcă de ceai goală şi l-a poftit să bea ceaiul. A mai făcut cu mâinile un semn în formă de cerc şi l-a poftit să mănânce plăcinte. După ce a băut ceaiul şi a mâncat plăcintă, zgârcitul şi-a luat rămas bun şi a plecat. Nu mult după aceea s-a întors stăpânul acasă. După ce a ascultat cele povestite de nevastă, omul a spus: "De ce a trebuit să-i dai o plăcintă întreagă? Puteai să scapi de el numai cu o jumătate!"

  27 Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu cunoaște pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaște nimeni, decât numai Fiul și cel căruia va voi Fiul să-i descopere. 28 Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi. 29 Luați jugul Meu asupra voastră și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre. 30 Căci jugul Meu e bun și povara Mea este ușoară.

22 Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credința, 23 Blândețea, înfrânarea, curăția; împotriva unora ca acestea nu este lege. 24 Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus și-au răstignit trupul împreună cu patimile și cu poftele. 25 Dacă trăim în Duhul, în Duhul să și umblăm. 26 Să nu fim iubitori de mărire deșartă, supărându-ne unii pe alții și pizmuindu-ne unii pe alții. 1 Fraților, chiar de va cădea un om în vreo greșeală, voi cei duhovnicești îndreptați-l, pe unul ca acesta cu duhul blândeții, luând seama la tine însuți, ca să nu cazi și tu în ispită. 2 Purtați-vă sarcinile unii altora și așa veți împlini legea lui Hristos.  

  Glasul 3 Fecioara astăzi... C u apele fecioriei curățindu-te, cuvioasă, cu sângele muceniciei încununându-te, Sfântă Muceniță Anastasia, dai celor ce sunt în nevoi tămăduiri de boli și mântuire celor ce se apropie către tine din inimă; că tărie ți-a dat ție Hristos, Mirele tău, Cel Ce izvorăște har pururea curgător.

  M are Muceniță a lui Hristos Anastasia, care ai suferit pentru credința dreptslăvitoare, învață-ne pe noi, cei ce suntem întunecați și fără cunoștință, a mărturisi pe Dumnezeu și a sta neclintit în credință. Tu, care ai suferit dezbrăcarea trupului asemenea lui Hristos, îmbracă-ne în haina pocăinței celei adevărate. Focul cel iute și arzător în care ai fost pusă să stingă văpaia patimilor noastre celor necurate de care suntem cuprinși. Roata cea îngrozitoare pe care ai fost legată și zdrobită la oase să vindece sufletele noastre cele ruinate de păcate. Sânii tăi care au fost tăiați fără milă de păgâni, cu briciul otrăvit, să întinerească sufletele noastre îmbătrânite și gârbovite de mulțimea fărădelegilor. Capul tău cel preacinstit care cu sabia a fost tăiat să înalțe capetele noastre către Dumnezeu, căci spre patimi rele sunt aplecate. Mijlocește pentru a ajunge și noi în Împărăția luminii celei neapropiate a Sfintei Treimi acum și în veci. Amin.

  Troparul Sfintei Cuvioase Mucenițe Anastasia Romana , glasul al 4-lea: M ielușeaua Ta, Iisuse, Anastasia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre. Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmosul: S ă cântăm Domnului Celui Ce a povățuit pe poporul Său prin Marea Roșie, cântare de biruință, că S-a preamărit. Stih: Sfântă Muceniță Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. D ă-mi luminare, mireasă a lui Dumnezeu, mie celui ce cinstesc această purtătoare de lumină pomenire a ta, alungând întunericul sufletului meu. Stih: Sfântă Muceniță Anastasia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C u totul te-ai închinat pe sineți Ziditorului

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă Ta

  Glasul 4 M ielușeaua Ta, Iisuse, Anastasia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

  E a s-a născut la Roma dintr-o familie nobilă, dar a rămas orfană de ambii părinți de la vârsta de trei ani. Orfană fiind, ea a fost luată spre creștere într-o mânăstire de lângă Roma, a cărei stareță era Sofia, vestită prin marea înălțime a vieții ei duhovnicești. D e-a lungul celor șaptesprezece ani care au urmat, Monahia Anastasia s-a făcut și ea vestită, asemenea chipului maicii ei duhovnicești, printre creștini ca aspră și minunată nevoitoare, iar printre păgâni ca femeie de o frumusețe neasemuită. G uvernatorul păgân Probus a trimis soldați la acea mânăstire spre a o lua pe Anastasia sub escortă și a o aduce înaintea lui. Mai înainte cu două ceasuri de aceasta, Egumena Sofia a sfătuit-o din destul pe tânăra Anastasia să se țină strâns de credință, i-a arătat cum să risipească meșteșugirile lingușirilor cu care avea să fie ispitită și toată înșelăciunea, și cum să îndure sinsitrele torturi. A răspuns Anastasia către maica ei duhovnicească astfel: "Gata este inima mea, g

În multicolorul ochilor tăi Se aude cântecul tău Maria, Cenzontles, goldfinches și păuni Ele înconjoară mantaua apropierii tale.   Și mai multe pete albastre Atingându-ți mâinile Printre frunzele verzi Și coroana de tonuri aurii.   Cerul încadrează Silueta ființei tale Între albastrul ei profund Și o lumină în zori.   Seninătate, puritate și simplitate, Lumină strălucitoare, speranță Sunt semnele tale de afecțiune La cine ajunge calea ta?   Și mai multe pete albastre Tonul credinței Dulce Fecioară Maria Și încercarea mea de a fi. Autor, Rodolfo Santoya Mexico City

  Un iubitor de Hristos, mergand pentru o trebuinta, a intalnit pe cale un sarac gol si, facandu-i-se mila de dansul, i-a daruit lui haina sa. Iar saracul a vandut-o. Iar cel care a facut milostenia, afland de ceea ce facuse saracul, s-a intristat. In noaptea urmatoare, Hristos a stat inaintea lui, in vis, purtand acea haina si aratand-o, a zis: "Nu te scarbi, ca iata, port ceea ce Mi-ai dat!"

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu Tatal, care in ziua de astazi ai luat Cina cea de pe urma, cu ucenicii Tai, si cu mare umilinta ai spalat picioarele lor, si ale ucenicului care Te-a vandut! Apoi, luand paine si vin in mainile Tale Cele Sfinte si binecuvantandu-le cu puterea Ta cea Dumnezeiasca, le-ai facut insusi Trupul si Sangele Tau, cu care i-ai impartasit zicand: 'Luati, mancati si beti, ca acestea sant Trupul si Sangele Meu, pentru ca sa se ierte pacatele voastre.' Cela ce tot in ziua aceasta Te-ai inaltat la cer si ai sezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatalui Tau, sa imparatesti impreuna cu El in veci, ca Unul-Nascut Fiul Sau preaiubit. Rogu-Te deci, pentru rugaciunile ucenicilor Tai, iarta pacatele noastre, ale tuturor, ale celor vii si ale celor raposati. Da-mi, Doamne, lacrimi fierbinti, ca sa-mi plang pacatele. Darul Tau cel curatitor, care a spalat picioarele ucenicilor Tai, sa spele si sa curateasca inima si sufletul meu, ca asa, cu vrednicie,

9 Eu sunt ușa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla. 10 Furul nu vine decât ca să fure și să junghie și să piardă. Eu am venit ca viață să aibă și din belșug să aibă. 11 Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile sale. 12 Iar cel plătit și cel care nu este păstor, și ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind și lasă oile și fuge; și lupul le răpește și le risipește. 13 Dar cel plătit fuge, pentru că este plătit și nu are grijă de oi. 14 Eu sunt păstorul cel bun și cunosc pe ale Mele și ale Mele Mă cunosc pe Mine. 15 Precum Mă cunoaște Tatăl și Eu cunosc pe Tatăl. Și sufletul Îmi pun pentru oi. 16 Am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc, și vor auzi glasul Meu și va fi o turmă și un păstor.  

7 Și fiecăruia se dă arătarea Duhului spre folos. 8 Că unuia i se dă prin Duhul Sfânt cuvânt de înțelepciune, iar altuia, după același Duh, cuvântul cunoștinței. 9 Și unuia i se dă întru același Duh credință, iar altuia, darurile vindecărilor, întru același Duh; 10 Unuia faceri de minuni, iar altuia proorocie; unuia deosebirea duhurilor, iar altuia feluri de limbi și altuia tălmăcirea limbilor. 11 Și toate acestea le lucrează unul și același Duh, împărțind fiecăruia deosebi, după cum voiește.  

  G lasul al 8-lea P e apărătorul dreptei credințe, pe Sfântul Ierarh Iachint de Vicina, cel ce s-a arătat ca un luceafăr strălucitor în zorii Mitropoliei Țării Românești și a împlinit cele duhovnicești ale păstoriților săi, să-l lăudăm cu inimi curate la prăznuirea sa cea de peste an, zicând: Bucură-te, sfinte slujitor al lui Hristos pe pământ românesc.

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă Ta