REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Glasul 1 V rednic slujitor al lui Hristos și înțelept apărător al dreptei credințe, mare cinstitor al Sfintei Cuvioase Parascheva și credincios luminător al neamului românesc, Sfinte Ierarhe Varlaam, roagă pe Hristos-Dumnezeu să ocrotească și să mântuiască sufletele noastre.

  a. Viața S fântul Mitropolit Varlaam (Moțoc) a fost unul din cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. S-a născut în satul Borcești, lângă Târgu Neamț, în jurul anului 1590, într-o familie de țărani răzeși foarte iubitori de Hristos. Din botez se chema Vasile. Deci, fiind chemat să slujească Biserica lui Hristos și primind o educație aleasă, din copilărie a intrat în obștea Mânăstirii Neamț. Apoi, auzind de vestitul egumen Dosoftei de la Schitul lui Zosima și de petrecerea sihaștrilor de pe valea pârâului Secu, tânărul Vasile Moțoc s-a stabilit aici prin anii 1590–1592. Timp de peste cincisprezece ani a fost întru toate ascultător dascălului său, egumenul Dosoftei, deprinzând de la el dragostea de Dumnezeu și multă cunoștință de carte. Î n anul 1606, egumenul Dosoftei se mută din viața aceasta, iar în anul 1608, ieromonahul Varlaam este ales egumen al Mânăstirii Secu. În toamna anului 1632, arhimandritul Varlaam este ales, hirotonit și așezat mitropolit al Moldovei în locu

  Glasul al 2-lea D e dragostea lui Hristos fiind aprins, Sfinte Ierarhe Ioane, mintea înălțându-ți în lumina Preasfintei Treimi, ai dobândit lucrarea faptelor bune și smerita cugetare. Luminat fiind de Duhul Sfânt, păstor înțelept și nevoitor, roagă-te Împăratului Slavei să ne dăruiască pace și mare milă!

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă Tat

  Glasul al 4-lea U cenic preaales al Sfinților Mitropoliți Varlaam și Dosoftei ai Moldovei, prin rânduiala lui Dumnezeu ai fost, Ierarh Sfânt și minunat, Episcop al Hușilor și Arhiepiscop al Romanului. Păzind dreapta credință, ai păstorit turma lui Hristos și, în sfințenie viețuind, ai binecuvântat sfintele mănăstiri Râșca și Secu. Sfinte Ierarhe Ioane, roagă-te lui Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre! 

  Î ntre sfinții primelor veacuri creștine se află și mulți ierarhi, vrednici conducători spirituali ai credincioșilor și, totodată, pilde pentru ei de curăție a vieții. Însă nu toți ierarhii cu viață îmbunătățită ai acelor vremuri au rămas cunoscuți până astăzi. Așa este cazul, la români, cu Ioan de la Râșca - numit de către mitropolitul Dosoftei „Arhiepiscopul cel sfânt și minunat” 1 . Nici unul din documentele grăitoare, din vremea arhipăstoriei sale, nu a ajuns până la noi, pierzându-se din pricina vitregiei vremurilor. Icoana vieții lui sfinte și minunate însă s-a păstrat în inima și în sufletele credincioșilor 2 . „Frumoasa mănăstire Râșca” 3 a fost o adevărată grădină în care au crescut și s-au format bărbați însemnați în viața Bisericii Ortodoxe Române din Moldova 4 . Î n acest locaș al lui Dumnezeu, cu sobor de oameni înțelepți și cu mare rîvnă de cele sfinte, a poposit din plaiurile Fălticenilor de atunci - după 1560 - un tinerel ager la minte și cu multă dragoste pentru v

  a. Viața A cest ierarh sfânt al Bisericii Ortodoxe Române era de loc din ținutul Sucevei. Părinții săi se numeau Gheorghe și Anastasia. El a intrat în obștea Mănăstirii Râșca, ajungând mai târziu egumen la Mănăstirea Sfântul Nicolae din Cetatea Neamțului și la Mănăstirea Secu. Între anii 1667–1674 a fost episcop de Huși; apoi episcop de Roman, până în anul 1685, când trece la cele veșnice, fiind înmormântat lângă biserica Mănăstirii Secu. Viața sa, atât de sfântă, ne rămâne în mare parte necunoscută, fiind ascunsă în Hristos. Cel dintâi care l-a făcut cunoscut și l-a cinstit ca sfânt a fost Sfântul mitropolit Dosoftei al Moldovei. b. Fapte și cuvinte de învățătură 1. Cuviosul Ioan de la Râșca, „arhiepiscopul cel sfânt și minunat”, cum l-a numit mitropolitul Dosoftei, a fost chemat de Hristos din tinerețe la viața călugărească, având ca dascăl și povățuitor pe episcopul Macarie de Roman, care i-a fost egumen și duhovnic. De la el a învățat cunoștința cărții, iar de la cuvioșii duho

Cântul 1: Nedumerirea  Oh, Tu, Doamne!... Oh, Tu, Doamne,  Ce-ai trimis în prag de toamne  pe-al Tău sol, înger atic, în Efes - oraș antic,  cu trei zile înainte de-a pleca spre cele sfinte  Maica noastră - a tuturor - pentru ce atâta zor?  de ce îngerul atic a zburat într-un nor mic și nu l-am putut vedea noi ceilalți când spovedea  pe Cea Care a plâns mereu pe-al Său Fiu de Dumnezeu? Oh, Tu, Doamne!... Oh, Tu, Doamne,  Ce-ai dat voie să-L condamne  pe Acel Fără de Vină când se ruga într-o grădină, în grădina Ghetsimani, cei mai de temut caimani...  colții lor - când și-au înfipt - orice frunză și-orice vipt  au căzut, au făcut groapă Celui Care le-a fost Apă,  le-a fost Țarină, Lumină... de-atunci toți la El se închină! Oh, Tu, Doamne!... Oh, Tu, Doamne,  câte mii de vechi canoane  mai avem a le purta s-ajungem la Dumneata,  precum Maica prea Curată, Fecioara Neîntinată,  când din margine de lumi au sosit bătrâni și juni,  toți Apostolii, în grabă, să cinstească pe-a Ta Roabă? Cântul