REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  V aluri de patimi mă împresoară; mare necaz și strâmtorare îmi umplu sufletul o, întru-tot Sfântă Maică, liniștește sufletul meu cu pacea Fiului tău și alungă deznădejdea și întristarea sufletului meu cu harul Său. Potolește furtuna păcatelor mele care mă frig precum un vierme în foc și stinge-i flăcările. Umple-mi inima de bucurie, Preacurată Maică și împrăștie ceața nelegiuirilor mele de la fața mea, căci acestea mă împresoară și mă tulbură. Luminează-mă cu lumina Fiului tău. Sufletul meu se simte sfârșit; totul îmi este greu, chiar și rugăciunea. Iată-mă, rece ca piatra. Buzele mele șoptesc o rugăciune, dar inima mea nu tresaltă. Necazurile m-au împresurat de pretutindenea. Topește gheața din jurul sufletului meu și încălzește-mi inima cu dragostea ta. Nu-mi pun nici o încredere în apărarea venită de la oameni, ci îngenunchez dinaintea ta, o, Prea Sfântă Maică și Fecioară. Nu mă alunga de la fața ta, ci primește rugăciunea robului tău. Tristețea m-a cuprins. Nu mai pot răbda năv

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă

   Ană, Ană, sfântă mamă, Tu ne-ai dăruit maramă Împletită-n trandafiri, În cântări de mari sfințiri! Ană, suflet de cristal, Tu ne-ai dăruit pocal Plin cu daruri îngerești Din oștirile cerești! Ană, tu, izvor de mir Curs din ochii-ți, ca un bir, Ne-ai dăruit bucurie, Drumul ușor să ne fie! Ană, tu, lui Dumnezeu Ai dăruit rodul tău, Astăzi te-mbracăm în aur, Diamant de soare faur! Ană, tu dulce minune, Prunca ta, cu al său nume,  Este mamă pentru noi Și în soare și în ploi! Tu, minune-ntre minuni, Tu, cântec de heruvimi, Ană, Ană, sfântă mamă, Ești a soarelui maramă! Noi te iubim, dulce cânt Și-ți aducem, pe pământ, Slavă mare, mulțumire, Dragoste, caldă iubire! Drepturi de autor rezervate Adina Florea

O, Preasfântă Doamnă, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, ceea ce ești mai mărită decât heruvimii și mai cinstită decât serafimii, Pruncă de Dumnezeu aleasă! Caută din înălțimea cerurilor cu ochiul tău blând spre noi, nevrednicii robii tăi, care cu umilință și cu lacrimi ne rugăm înaintea preacinstitului tău chip, nu ne lipsi pe noi de ocrotirea ta și de acoperământul tau împărătesc în călătoria noastră pământească plină de scârbe și neliniști. Mântuiește-ne pe noi cei aflați în pierzare și nevoi, ridică-ne din adâncul păcatelor, luminează mintea noastră întunecată de patimi și tămăduiește rănile sufletelor și trupurilor noastre. O, Atotmilostivă Maică a Stăpânului celui iubitor de oameni! Revarsă peste noi bogăția milei tale, întărește voința noastră neputincioasă spre îndeplinirea poruncilor lui Hristos, topește împietrirea inimilor noastre cu dragostea către Dumnezeu și aproapele, dăruiește-ne nouă zdrobire inimii și pocăința adevărată, ca, fiind curățiți de scârnăvia păcatelor, să ne

24 Și venind ei în Capernaum, s'au apropiat de Petru cei ce strâng dajdia și i-au zis: „Învățătorul vostru nu plătește dajdia?“ 25 „Ba da“, a zis el. Și intrând El în casă, Iisus i-a luat-o înainte, zicând: „Ce părere ai, Simone?: Regii pământului de la cine iau dajdie sau bir? de la fiii lor, sau de la străini?“ 26 El I-a zis: „De la străini“. Iar Iisus i-a zis: „Iată dar că fiii sunt scutiți. c 27 Dar ca să nu le fim lor piatră de poticnire, mergi la mare, aruncă undița, ia peștele care va ieși întâi și, deschizându-i gura, vei găsi un statir d . Pe acela luându-l, dă-l lor, pentru Mine și pentru tine“. 1 În ceasul acela s'au apropiat ucenicii de Iisus, zicându-I: „Cine oare este mai mare întru împărăția cerurilor?“ 2 Și El, chemând la Sine un copil, l-a pus în mijlocul lor 3 și le-a zis: „Adevăr vă spun: De nu vă veți reveni și nu veți fi precum copiii, nu veți intra în împărăția cerurilor a . 4 Dar cel ce se va smeri pe sine ca acest copil, acela este mai mare întru împă

Doamne Iisuse Hristoase Mântuitorul cel dulce al sufletului meu în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe. Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţă şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne că de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta. Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neinsuflelite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a

  S fântul Proroc Ilie - văzătorul de Dumnezeu, făcătorul de minuni și zilotul dumnezeieștii credințe - s-a născut din seminția preoțească a lui Aaron în pământul Arabiei, în cetatea Tesvi pentru care pricină s-a și numit Tesviteanul. C ând s-a născut pruncul Ilie, tatăl lui, Sovac, a văzut îngerii lui Dumnezeu cum șed în jurul copilului și îl înfășoară cu foc și îl hrănesc cu pară de foc. Aceasta a preînchipuit caracterul de foc al Sfântului Ilie și puterea lui de Dumnezeu dăruită. El și-a petrecut anii tinereții în cugetări dumnezeiești și în rugăciune, retrăgându-se adesea în pustie și rugându-se singur în liniște și tăcere, înaintea Domnului. Î n acea vreme regatul lui Israel era împărțit în două părți disproporționate: Regatul lui Iuda consta numai din două seminții, ale lui Iuda și Veniamin, cu capitala la Ierusalim; iar regatul lui Israel consta din celelalte zece seminții, având capitala la Samaria. R egatul lui Iuda era guvernat de descendenții marelui Rege Solomon, fiul

 După ce ieri 9 iulie  Biserica noastră ortodoxă stropșească la pomenit pe Sfântul Pangratie astăzi 10 Iulie 2022 . Colectivul redacției Revistei Viața Spirituală Îi urează un sincer și călduros La mulți! Și bună sporire în activitatea Pastoral Misionară Preotului Emilian Prodan de la Biserica Adormirii  Maicii  Domnului  unde  se  afla  moaștele  sf  Pangratie   voluntari  pipera  București

   autor: Enache Ramona Elena             Dumnezeu nu ne cere să fim perfecți, ci ne cere să fim prezenți, dar cum să fim prezenți într-o lume plină de haos și minciună?!              Nu sunt ca restul lumii, nu sunt o persoană falsă, spun lucrurilor pe nume, chiar dacă asta înseamnă să îmi atrag multe antipatii și invidii. Nu sunt o persoană plastică socială. Dar eu vreau bărbatul care să vrea, să mă vrea pentru cine sunt și nu pentru versiunea falsă, pe care să o arăt lor, ca să creadă că sunt cine vreau ei să creadă. Viața m-a învățat că oamenii potriviți mie, vor rămâne lângă mine, restul au fost doar lecții, unele de a nu mă transforma ca ei.           Oamenii ca mine au povești de spus, aduc    cuvintele și faptele la suprafață, pentru a îi face pe oameni să simtă, chiar dacă înseamnă a eșua, important este a încerca și a nu renunța la primul vânt, la prima furtună.              Cuvintele sunt ferestre către inimă, ele pornesc sau opresc fiece lacrimă... Doar dacă simțirea e prof

  11 Și aceasta, întrucât cunoașteți timpul; că de-acum e ceasul să vă treziți din somn; că mântuirea este acum mai aproape de noi decât în clipa când am crezut. 12 Noaptea-i pe sfârșite, apropiatu-s'a Ziua c . Să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm în armura luminii. 13 Așa ca'n plină zi, să umblăm cuviincios, nu în ospețe și'n beții, nu în desfrânări și'n fapte de rușine, nu în ceartă și'n invidie; 14 ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos, iar grija pentru trup să nu o faceți spre pofte. 1 Pe cel slab în credință primiți-l fără să-i judecați gândurile a . 2 Unul crede că poate să mănânce de toate; cel slab însă mănâncă legume. 3 Cel ce mănâncă să nu-l disprețuiască pe cel ce nu mănâncă, iar cel ce nu mănâncă să nu-l judece pe cel ce mănâncă; pentru că Dumnezeu l-a primit. 4 Cine ești tu, cel ce judeci pe servul altuia b ? Pentru stăpânul său stă el în picioare sau cade. Dar se va ține'n picioare, căci Domnul are putere să-l facă să stea d

 

  Glasul 4 M ucenicii Tăi, Doamne, întru nevoințele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

 

  1 Și, după aceasta, Iisus umbla prin Galileea; că nu voia să umble prin Iudeea, deoarece Iudeii căutau să-L omoare. 2 Dar sărbătoarea Iudeilor era aproape, aceea a Corturilor a . 3 Atunci frații Săi b I-au zis: „Pleacă de aici și du-te în Iudeea, pentru ca și ucenicii Tăi să vadă lucrurile pe care le faci; 4 că nimeni nu poate face ceva într'ascuns, ci caută a se face cunoscut; dacă faci acestea, arată-te lumii...“. 5 Pentru că nici frații Săi nu credeau într'Însul. 6 Deci le-a zis Iisus: „Vremea Mea încă nu a sosit; dar vremea voastră întotdeauna-i gata. 7 Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăște, pentru că Eu mărturisesc despre ea că lucrurile ei sunt rele. 8 Voi duceți-vă la sărbătoare; Eu nu Mă duc la praznicul acesta, căci vremea Mea încă nu s'a'mplinit“. 9 Acestea spunându-le, a rămas în Galileea. 10 Dar după ce frații Săi s'au dus la sărbătoare, atunci s'a suit și El, dar nu pe față, ci cam într'ascuns. c 11 În timpul sărbătorii, Iudei

  Vreau să trăiesc din nou ieri, nebune zile, amintiri pe care viața se răzbună să le uite, amețite într-un vechi carusel, rătăcesc pe întineric în dimineți absolute după un loc din timpul ce se vrea mort... dorm adânc fără trup, mâine cu senzația de déjà-vu  ca un inger smerit pe desenul unui pictor bețiv,  tablou fără culori, agățat de un cui,  cu răni adânci împletite în tălpi, picurând doar nori... sunt tâmpă... ascund cuvinte șterse, fraze fără sens, file amorțițe de trecerea timpului,  stau rugându-mă-n genunchi pentr-o poveste pe care tot vreau să o știu,  fără iubire n-ar bate vânt, nici ploi,  doar un vis obosit... fac mè-a cùlpa și citesc "Consolare,"  râd uneori sub un gând, greșesc, cerșesc îndurare ca mâine să mă pierd din nou pe a vieții cărare, acolo,  în copilărie citind pe Malot... mă spovedesc vouă, fără rușine în vers,  iubesc, urăsc... plâng și râd uneori...  Da... am suflet și încă trăiesc pentru un mâine ce aș vrea să fie tot ieri... Autor Daniela Ene Du

  Prochimen, glasul al 3-lea (Luca 1: 47, 48) M ărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile. 13 Și văzând ei îndrăzneala lui Petru și a lui Ioan și știind că sunt oameni fără carte și simpli, se mirau, și îi cunoșteau că fuseseră împreună cu Iisus; 14 Și văzând pe omul cel tămăduit, stând cu ei, n-aveau nimic de zis împotrivă, 15 Dar poruncindu-le să iasă afară din sinedriu, vorbeau între ei, 16 Zicând: ce vom face acestor oameni? Căci este învederat tuturor celor ce locuiesc în Ierusalim că prin ei s-a făcut o minune cunoscută și nu putem să tăgăduim. 17 Dar ca aceasta să nu se răspândească mai mult în popor, să le poruncim cu amenințare să nu mai vorbească, în numele acesta, nici unui om. 18 Și chemându-i, le-au poruncit ca nicidecum să nu mai grăiască, nici să mai învețe în numele lui Iisus. 19 Iar Petru și Ioan, răspunzând, au zis către ei:

  P elaghia s-a născut în cetatea Tarsului din părinți păgâni, dar bogați și slăviți. Auzind despre Hristos și despre mântuirea sufletului de la alți creștini, ea a ars de iubire penru Mântuitorul și s-a făcut creștină cu de-amănuntul. D ar acelea erau și timpurile cumplitelor prigoane contra creștinilor. S-a întâmplat că împăratul Dioclețian însuși a sosit la Tars. În timpul șederii împăratului acolo, fiul împăratului și moștenitorul tronului imperial s-a îndrăgostit fără întoarcere de Pelaghia și a voit să o ia de soție. Pelaghia i-a răspuns prințului prin maica ei, care era o femeie rea, că ea deja este logodită cu Mirele Ceresc, Hristos Domnul. A poi, fugind și de mama ei cea rea și de lumescul moștenitor al tronului imperial, Pelaghia l-a căutat și l-a aflat pe Înaltpreasfințitul Linus, bărbat recunoscut pentru sfințenia vieții lui. Acesta a povățuit-o bine pe fecioara Pelaghia în credința creștină și a botezat-o. Apoi Pelaghia a împărțit săracilor toate marile ei comori și toa

  Strâng în brațe lemnul crucii pe care-ai fost răstignit,  Eu, nemernicul cel care merit-a fi pedepsit, Pentru-ale mele păcate cu care te-am osândit,  În fiece zi din viață de când pe lume-am venit. Strâng în brațe lemnul crucii ce poartă urme de cui, Eu, nemernicul ce astăzi m-asemăn tâlharului, Ce-a căzut de multe ori în ghena păcatului,  Pentru-a-mi satisface-avid poftele sufletului. Strâng în brațe lemnul crucii, lăcrimez și-mi pare rău,  De nevrednicia mea care mă-mpinge mereu, Să-ți greșesc necontenit Doamne Dumnezeul meu, Ție, celui ce întruna mi-ai întins mâna la greu. Strâng în brațe lemnul crucii, cel al Răstignirii sfinte, Eu, nemernicul ce numai când sufăr mi-aduc aminte, De-ale Tale-nvățături spuse-n pilde prin cuvinte, Cu care mi-ai mângâiat suferințele părinte.  Strâng în brațe lemnul crucii rugîndu-Te a-mi ierta, Tot ceea ce ți-am greșit cu sau fără voia mea, Ferindu-mă de necazuri și-n ispite de-a cădea,   Luminează-mi cugetul, dă-mi putere a le-nfrunta. Zidește-n min

De vreme ce ziua Duminicii îmi aduce aminte de Atotputernicia Ta, Stăpâne, cu care ai zidit lumea și ai răscumpărat pe om, pentru aceasta iubitorule de oameni, Doamne, mă închin Ție și-Ți mulțumesc foarte pentru darurile cele mari, ce ai făcut la toate zidirile Tale. Cu adevărat se bucură și se veselește inima mea, când stau și cuget, că numai Tu singur ești Dumnezeu, sfânt, înțelept, milostiv, purtător de grijă, bun, puternic, necuprins, și în scurte cuvinte, vreo bunătate și vreo mărire nu-Ți lipsește. Mă bucur încă, că Tu ești un Dumnezeu în trei Fețe: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Să se tulbure, Domnul meu, toți cei ce se închină la alți dumnezei: că nu este alt Dumnezeu afară de Tine. Pentru aceasta fă să sporească creștinii la fieștece mărire și bunătate, de vreme ce ei numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevărat și Te mărturisesc și Ți se închină și-Ți slujesc pururea cu toată inima și cu toată puterea. O, Părinte Sfinte, miluiește-mă! O, binecuvântate Fiule al lui Dumnezeu, mântuie